Anul acesta, Cetatea Sighisoarei si Castelul Corvinestilor din Hunedoara au primit cel mai mare numar de vizitatori din ultimii ani. Potrivit estimarilor facute de autoritatile locale, numarul vizitatorilor in orasele si cetatile medievale s-a dublat fata de anii precedenti. Una din explicatii este ca si autoritatile, si conducerea muzeelor, si industria hoteliera din aceste zone s-au ocupat mult mai atent de promovarea turistica a locurilor istorice de pe urma carora intentioneaza sa obtina castiguri.
Centrul istoric al Sighisoarei a reusit sa-si mentina farmecul medieval de-a lungul timpului, iar cetatea este una dintre putinele locuite din Europa. Turnurile de aparare ale breslelor si casele vechi de cateva sute de ani fac din Cetatea Sighisoarei un obiectiv turistic care atrage anual un numar mare de vizitatori romani si straini, dornici sa recupereze ceva din atmosfera medievala. Atat reprezentantii Primariei, cat si firmele care desfasoara diferite activitati in Cetate afirma ca sezonul care se incheie a adus cel mai mare numar de turisti cu care Sighisoara s-a laudat in ultimii ani. “Fata de anii trecuti, s-a constatat o crestere de aproximativ 10-20.000 de persoane”, afirma Anca Ratiu, purtatorul de cuvant al Primariei Sighisoara.
Acest lucru inseamna automat o crestere importanta a veniturilor sighisorenilor, insa adevarata dimensiune a acestui fenomen nu poate fi stabilita, pentru ca in Cetatea Medievala au activitati turistice in jur de 15 agenti economici privati (hoteluri, restaurante, magazine, mesteri populari etc).
“Primaria, sub a carei autoritate isi desfasoara activitatea Muzeul de Istorie, obtine venituri din vanzarea biletelor de acces la expozitii, din vanzarea diverselor materiale (vederi, albume, casete video), precum si din inchirierea terenurilor catre comerciantii de suveniruri si obiecte de arta. In cursul anului trecut s-au realizat venituri la bugetul local de peste 2,5 miliarde lei”, explica Ratiu.
Trei colectii la pret de una
Muzeul de Istorie este unul dintre cel mai importante obiective turistice din Cetate si are, la randul sau, trei puncte de interes: colectia din turnul cu ceas, muzeul de arme si Camera de tortura. “Nu am realizat inca statistici privind numarul de vizitatori care platesc biletul de intrare, dar avem astfel de evidente din anii anteriori, cand numarul de vizitatori era undeva in jur de 100.000 de persoane”, spune Ina Hentz, custodele muzeului.
Acesta nu reprezinta, insa, numarul real de persoane care viziteaza muzeul, pentru ca trebuie luati in considerare si cei care beneficiaza de gratuitate – copiii din centrele de plasament sau veteranii de razboi. Colectiile expuse in cele trei puncte de interes mai sus pomenite sunt o atractie si pentru membrii delegatiilor oficiale. Anul acesta, muzeul a promovat, ca oferta speciala, biletul unic, care permite accesul turistilor la toate cele trei colectii.
“Pretul acestuia este de 51.000 de lei – practic, viziteaza pe gratis un muzeu. Aceste bilete sunt cumparate prin agentiile de turism din Bucuresti, Constanta si Cluj, care ne aduc vizitatori in mod regulat, cel putin o data pe saptamana”, spune Hentz.
Strategii de promovare
Autoritatile locale si firmele private din Cetate nu pierd nici o ocazie de a-si face publicitate, promovand astfel si orasul. Principalele strategii de promovare se refera la editarea de pliante, albume, vederi, realizarea de pagini de Internet (www.sighisoara.org.ro, www.sighisoara.com; www.elsig.ro, www.muresonline.ro), participari la targurile de turism de la Bucuresti si Viena, colaborari cu Ministerul Turismului si cu cel al Afacerilor Externe, schimburi cu orasele infratite sau partenere: Blois, Citta di Castello, Kiskunfelegyhaza, Tabor, Dinkelsbuehl, Castel Viscard, Neu Isenburg, Wuertzburg, explica Anca Ratiu. Manifestarile culturale cunoscute deja la nivel international – Festivalul “Sighisoara Medievala”, Festivalul Minoritatilor Interetnice, Festivalul de Muzica Academica – contribuie si ele la promovarea turismului in Cetatea Sighisoarei.
Astfel de eforturi de a promova turismul la Sighisoara nu sunt nicidecum lipsite de motiv. Inainte de 1989, aici predomina turismul organizat, cei mai multi vizitatori fiind straini, din vestul Europei si SUA, spune Anca Ratiu: majoritatea turistilor autohtoni erau elevi si, sporadic, turisti individuali. Incepand cu 1990, numarul turistilor straini a crescut constant, dar slaba organizare locala, absenta unei retele de societati turistice si a infrastructurii au determinat cantonarea turismului sighisorean aproape exclusiv in zona celui itinerant, explica Ratiu.
Cu alte cuvinte, putini vin sa stea aici, cei mai multi aflandu-se doar in trecere si ramanand cel mult o noapte sa se cazeze in oras. Au fost favorizate, astfel, localitati relativ apropiate care, desi lipsite de obiective turistice, dispun de o retea hoteliera de o calitate mai ridicata. “In prezent, lucrurile s-au imbunatatit: turismul de grup continua sa tina capul de afis, iar grupurile sunt mult mai variate, facandu-si aparitia si masivele grupuri de turisti din Extremul Orient”, sustine purtatorul de cuvant al Primariei Sighisoara.
Castelul Corvinestilor devine rentabil
Castelul Corvinestilor din Hunedoara si-a dublat in primele sapte luni ale acestui an numarul vizitatorilor, dupa ce a conducerea muzeului a avut ideea sa amplaseze pe Drumul National 7, care traverseaza municipiul Deva si orasul Simeria, doua panouri publicitare inscriptionate cu vopsea reflectorizanta, prezentand programul de vizitare a muzeului si distanta pana la el.
Efortul financiar facut de administratia Castelului si de Primaria Hunedoara a fost cat se poate de modest – opt milioane de lei; rezultatul a fost insa remarcabil. Pana la montarea acestor panouri, numarul vizitatorilor inregistrati la Castelul Corvinestilor era de 100 de persoane pe zi. Dupa aparitia reclamelor, numarul vizitatorilor s-a dublat. “Panourile publicitare au fost realizate inca de acum doi ani, dar nu am obtinut avizele necesare pentru montarea lor. Dupa amplasarea lor – si coroborat cu alte actiuni facute pentru promovarea obiectivului – am ajuns in situatia ca numarul vizitatorilor sa se dubleze”, a declarat Nicolae Ceriser, directorul Castelului Corvinestilor.
Mai exact, numarul persoanelor care au trecut pragul Castelului anul trecut fost de 20.000, iar de la inceputul acestui an si pana la sfarsitul lui iulie s-au inregistrat peste 30.000 de vizitatori, un record pana acum. “In aceasta primavara am cheltuit 20 de milioane de lei cu tiparirea a 300 de albume publicitare a Castelului Corvinestilor, albume pe care le-am prezentat la un targ de turism organizat la Roma. De asemenea, pe site-ul Ministerului Transporturilor este facuta o prezentare a Castelului Corvinestilor”, a afirmat directorul Nicolae Ceriser.
Seful departamentului de sistematizare din cadrul Primariei Hunedoara, Lucian Bilei, sustine ca de fapt cele mai mari costuri s-au inregistrat la obtinerea avizelor necesare pentru montarea celor doua panouri publicitare – cateva zeci de milioane de lei. Pretul unui bilet de intrare la Castelul Corvinestilor este de 25.000 de lei pentru adulti si de 15.000 de lei pentru elevi, studenti si militari.
Dincolo de filmele horror
Castelul Corvinestilor din Hunedoara, ridicat in secolul al XIV-lea de catre principele Ioan Corvin, a fost declarat monument istoric in 1880, iar dupa al doilea razboi mondial a devenit muzeu, importanta sa ca obiectiv turistic crescand dupa perioada lucrarilor de restaurare din anii 1965-1970. Ministerul Culturii a initiat un prim proiect de renovare a Castelului Corvinestilor dupa Revolutie, in 1992.
Desi lucrarile au fost incheiate in 1996, apa de ploaie a continuat sa se scurga in castel, ceea ce a afectat structura de rezistenta a acoperisului, tencuiala din sali si a deteriorat tavanele din lemn pretios. Asa au inceput o serie de tribulatii de cativa ani buni, castelul intrand in centrul unei lungi dispute pe tema modului cum au fost folositi banii publici alocati pentru restaurarea sa, intre Ministerul Culturii, conducerea muzeului, Consiliul Local Hunedoara si firmele care au executat lucrarile de restaurare.
Pe parcursul intregului conflict legat de restaurarea castelului, societatea civila a fost cea care s-a straduit sa cultive imaginea Castelului Corvinestilor de spatiu valoros din punct de vedere artistic si sa atraga atentia asupra situatiei lui. Ani la rand s-au organizat in curtea castelului sau in sali gale rock si festivaluri de chitara. In urma cu trei ani, aproape 30 de studenti din SUA, Canada, Austria si Finlanda au facut sapaturi arheologice in zona, sperand ca vor descoperi alte vestigii care sa completeze istoria locului. Cel mai recent eveniment cu impact asupra imaginii monumentului s-a petrecut anul trecut, cand aici s-a filmat pelicula horror americana “Vlad”, realizata in studiourile MediaPro. Din fericire, intre timp lucrurile s-au schimbat, iar castelul a redevenit cea mai importanta atractie turistica a zonei.transilvania@zf.ro