Desi clientele exigente le dau mari batai de cap, cei care au investit in ateliere de rochii de mireasa spun ca business-ul este ca un bulgare de zapada – creste de la sine.

Anca Maxim, proprietara casei de moda Maximum Chic, este de profesie medic si a renuntat la medicina pentru a incepe o afacere pe baza pasiunii sale, moda. Dar nu a reusit din prima. A incercat mai multe optiuni inainte sa se opreasca asupra afacerii ei de astazi, si anume: rochiile de mireasa.

“La Revolutie am renuntat la medicina, nu pentru ca nu mi-ar fi placut, ci intrucat nu imi aducea nici o satisfactie. Mi-am inceput propria afacere in 1983, ascunsa acasa, pentru ca in acea perioada nu erau incurajate afacerile private. Confectionam haine pentru prietenele mele, apoi pentru prietenele lor, si tot asa”, povesteste ea.

In 1991, si-a deschis en gros, dar si-a dat seama ca acest tip de comert nu i se potrivea. “Voiam sa fac altceva. De aceea, in 1992 mi-am deschis un atelier de croitorie undeva prin Pantelimon, iar in 1993 aveam deja 4 magazine. Totul a functionat bine pana in 1997 cand am dat faliment”, marturiseste Maxim. Principala cauza a falimentului a fost concurenta foarte mare din partea produselor chinezesti si turcesti. Dupa cateva luni de pauza, Maxim a decis sa-si inceapa o alta afacere, Maximum Chic, tot in domeniul modei. “Am inchis afacerea si, in acelasi an, am luat totul de la inceput. Eram eu si doua persoane in subsolul casei. Apoi mi-au revenit clientele, multe dintre ele spunandu-mi ca mai aveau hainele de la mine si ca sunt foarte multumite.”

Specializarea pe rochii de mireasa a atelierului Maximum Chic a inceput in momentul in care Anca Maxim a creat rochia de mireasa a unei prietene, foarte activa in viata mondena a Bucurestiului. “Eu sunt o fire modesta, nu-mi place sa ies in fata, dar deoarece prietena mea a avut multi invitati din lumea mondena la nunta ei, si acestora le-a placut foarte mult rochia creata de mine, comenzile au inceput sa vina de la sine. Aceasta afacere este exact ca un bulgare de zapada care incet, incet se transforma intr-o avalansa”, povesteste Maxim.

Daca multe persoane sunt ingrijorate ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana le va aduce prejudicii afacerilor lor, Maxim nu se teme ca afacerea ei ar putea fi afectata negativ de apropiata aderare a Romaniei la UE. “Cum lucram, suntem perfect pregatiti de aderare. De-abia astept! Am facut comparatie cu rochiile care se realizeaza in strainatate si pot sa va spun ca rochiile de mireasa de aceeasi calitate sunt de 4-5 ori sau chiar de 10 ori mai scumpe decat ale noastre.”

Pretul unei rochii de mireasa in atelierul Anei Maxim variaza intre 600 si 3.000 de euro, in functie de materialul folosit, broderii si manopera. “Multe broderii, cristale Swarosvsky, paiete le punem integral de mana. O rochie de mireasa poate fi gata intr-o zi sau in doua luni.”

In pretul rochiei intra si voalul, manusile si poseta. In ceea ce priveste pantofii, Maxim lucreaza cu doua firme producatoare de pantofi. Coincidenta sau nu, una dintre ele este chiar a unei foste cliente, care dupa casatorie a decis sa-si deschida o firma de pantofi. Cealalta, este a unei creatoare de incaltaminte de dama, Mihaela Glavan.

Maxim are 24 de angajati in atelierul sau de pe strada Mihail Eminescu din Bucuresti, organizati in trei echipe diferite, specializate pe diverse etape ale creatiei rochiei. “Functionez pe sistemul comanda, nu sunt de acord cu conceptul de serie”, spune Maxim.

In fiecare an cifra de afaceri a atelierului Maximum Chic s-a dublat, ajungand in 2005 sa depaseasca 100.000 de euro.

Clientii atelierului Maximum Chic sunt persoane cu venituri medii si peste mediu. Majoritatea clientelor casei de moda sunt romance, dar o data cu promovarea imaginii prin intermediul internetului, Maxim a atras si cliente din afara granitelor tarii. “Am avut cliente si in Italia sau Elvetia, care au fost foarte fericite ca puteam sa le fac rochia visurilor lor la un pret de patru ori mai mic decat in tara de origine. Asta in conditiile in care au venit in Romania de 2-3 ori pentru probe.”

Materialele utilizate de Maxim sunt importate direct din strainatate, casa de moda bucuresteana avand deja contacte cu furnizori din Italia si Franta. “90% din materiale le import din Italia, iar broderiile le aduc de la Paris”, spune Maxim.

Daca anul trecut a fost un an in care s-au purtat rochiile in culori tari, cat mai sexy, Maxim crede ca anul acesta lumea va tinde mai mult catre culorile pastelate. “Anul trecut a fost un an zbuciumat si s-au purtat culorile tari. Din acest motiv, noi chiar am prezentat o colectie de rochii de mireasa rosii, verzi, cat mai decoltate. Si surprinzator este ca le-am vandut pe toate. Anul acesta e mai putin agresiv, se agreeaza culorile pastelate: albul este vedeta anului, cremul nu mai e asa cautat, foarte in voga va fi si rozul.”

Obiectivele Ancai Maxim pe termen scurt sunt lansarea colectiei de anul acesta la salonul Bon Mariage de la Sofitel si participarea la Expo Mariage din Barcelona, unul dintre cele mai importante evenimente din lume dedicate nuntilor. “Confirmarile pe plan intern le am, sunt multumita, dar acum as vrea mai mult, si recunoastere internationala”, spune proprietara Maximum Chic.

Majoritatea clientelor Maximum Chic isi fac programare pentru o proba de rochie de mireasa cu trei luni inainte, dar exista si persoane care se programeaza cu 7-8 luni inainte.

“Una dintre bucuriile mele a fost cand o tanara clienta careia i-am creat o rochie de 3.000 de euro, si dupa ce a probat-o mi-a spus ca: “Merita din plin fiecare ban pe care il dau!”.

Ea spune ca nu investeste in publicitate, deoarece majoritatea clientelor sale afla de ea si de atelierul sau prin intermediul prietenelor.

Ana Brad a intrat in afacerea cu articole pentru nunti impreuna cu sotul sau, inca din 1985. “La inceput confectionam mai mult flori, coronite pentru nunti in perioada verii, iar iarna martisoare. Dupa revolutie, s-au deschis granitele si am avut posibilitatea sa plecam in strainatate ca sa achizitionam materiale”, povesteste ea.

O data cu aparitia materialelor s-au gandit sa se specializeze pe rochii de mireasa. “Inainte de revolutie nu erau rochii de mireasa foarte frumoase pentru ca si oferta de materiale era limitata”, povesteste Brad, proprietara casei de moda Adeline.

Datorita specificului rochiilor de mireasa, Brad prefera sa lucreze la comanda, si nu in serie. “Prin 1996 furnizam rochii de mireasa la peste 20 de magazine din tara, dar acum lucrez numai la comanda. Nu mai dau la en gros deoarece rochiile sunt pretentioase, acestia nu au grija de ele, si mi le trimit inapoi intr-o stare proasta.” Daca la inceputul afacerii, Brad mergea in Italia, Franta si SUA pentru a achizitiona materialele necesare rochiilor sale, acum apeleaza la furnizori specializati de pe piata romaneasca, care, din spusele ei, au o oferta variata.

Proprietara casei de moda Adeline considera ca clientii sunt principala ei carte de vizita, si din acest motiv, prefera sa nu investeasca in publicitate.

“Sunt case de moda care investesc lunar peste 10.000 de euro in publicitate, dar eu nu investesc in promovare, in general clientii nostri fac reclama magazinului. Publicitatea se reflecta in pretul rochiei. Astfel, in magazinul meu o rochie costa in medie 800-1.000 de lei, daca as investi in publicitate ar ajunge probabil la 3.000-4.000 de lei.”

Circa 70% din clientii casei de moda Adeline sunt din Bucuresti, iar restul de 30% sunt reprezentati de tineri care locuiesc in afara Capitalei si care vin aici in cautarea unei oferte mai bune. Cifra de afaceri a magazinului a crescut in fiecare an cu 10-15%, dar acelasi lucru s-a intamplat cu pretul materialelor si al manoperei.

In 2005, Adeline a inregistrat o cifra de afaceri de 100.000 de lei noi (circa 30.000 de euro), iar profitul a crescut intr-o masura foarte mica.

Proprietara casei de moda Adeline crede ca principala problema a acestei afaceri este nehotararea unora dintre clienti.

“Mai intai mireasa vine singura sau insotita de o prietena sa-si aleaga modelul, se decide, eu incep sa lucrez. Apoi la prima proba vine cu mama ei, care nu este foarte multumita de model, mireasa e nehotarata si schimba modelul. Schimb si eu. La a doua proba vine cu o alta prietena, iar isi schimba modelul si tot asa. Ea e nehotarata si eu modific de 5-6 ori o rochie”, spune.

In ciuda acestui fapt, spune ea, ii place ceea ce face. “Daca nu mi-ar placea, probabil, n-as mai realiza rochii de mireasa. Si eu am fost mireasa, si fiica mea va fi candva, asa ca inteleg perfect nevoia tinerelor de a vrea sa aiba rochia perfecta.”

Lipscani, cea mai buna locatie

Dupa ce a facut un studiu de piata pentru a alege locatia magazinului, atelierul de rochii de mireasa Tudor Collection a ajuns la concluzia ca zona Lipscani este prima cautata de clienti.

Tudor Collection a inceput in 1990 ca o afacere de familie, specializata pe confectionarea florilor si a coronitelor pentru nunta. “Am pornit de la ideea ca afacerea nuntilor va persista pentru ca Romania va respecta traditiile, ca si celelalte tari din Uniunea Europeana. M-am gandit ca aceasta afacere va avea sorti de izbanda”, explica Tudor Radu, proprietarul casei de moda Tudor Collection.

Treptat, afacerea de familie s-a extins si au inceput sa creeze si rochii de mireasa. “In 1990 cand am inceput sa realizam articole de nunta, rochii de mireasa nu realizau decat Casa de moda Venus si Cooperativa Spor. Din punctul nostru de vedere modelele lor erau perimate, dar nu aveau concurenta, asa ca toata lumea apela la serviciile lor”, declara Radu.

Tudor Collection a inceput cu un magazin si doi angajati: Tudor Radu si sotia sa si alti 5-6 colaboratori, pentru ca acum sa aiba doua magazine in zona Lipscani din Bucuresti si 13 angajati.

“Am ales sa ne amplasam magazinele in Lipscani, deoarece este zona veche, comerciala a Bucurestiului, cunoscuta in toata tara. Am facut studii de piata si am verificat alte cartiere, iar concluzia la care am ajuns este ca majoritatea celor care cauta rochii de mirese atat din Bucuresti, cat si din tara prefera aceasta zona”, spune Radu, ai carui clienti sunt 50% din Bucuresti, 50% din afara Capitalei.

Proprietarul Tudor Collection spune ca tendinta este catre rochiile cat mai simple, cat mai putin incarcate. Una dintre cele mai mari satisfactii cu aceasta afacere le-a avut cand o tanara din Cluj a venit in Bucuresti special pentru a-si cumpara rochie de la atelierul sau. “Tanara a venit in Bucuresti in cautarea atelierului nostru. Noi avem un magazin in pasajul Lispcani si cineva ii spusese ca magazinul nostru este in pasaj la metrou. Necunoscand Bucurestiul, tanara a mers prin toate pasajele de metrou din Bucuresti pentru a ne gasi in final. Ne-am bucurat mult ca cineva a facut un asemenea efort sa cumpere o rochie de la noi”, povesteste Radu.

Peste 80% din vanzarile Tudor Collection sunt reprezentante de rochiile in serie, care permit aplicarea unor preturi mai mici. Pretul unei rochii de mireasa din productia de serie a atelierului Tudor Collection variaza intre 420 de lei noi si 1.000 de lei noi (115 – 280 de euro). “Pretul poate ajunge si la 2.500 de lei noi (700 de euro) in functie de complexitatea modelului. Coronitele costa 30-50 de lei, diadema 50-100 de lei, florile de nunta 30-35 de bani, manusile in functie de lungime 20 – 50 de lei, pan-tofii din piele 150-210 de lei, voalul 30-60 de lei.

“Marea majoritate a clientilor sunt foarte exigenti, deoarece rochia de mireasa nu este genul de lucru pe care-l vezi, il cumperi si pleci acasa. Este o zi importanta in viata fiecarei mirese si fiecare doreste sa arate cat mai bine”, explica Radu. Radu spune ca in ultimii ani a crescut numarul nuntilor, dar acelasi lucru s-a intamplat si cu concurenta. “Daca in 1990 erau 2-3 ateliere de rochii de mireasa, acum numarul acestora a crescut foarte mult.”

Desi la inceput nu a investit o suma mare de bani in aceasta afacere, in prezent Radu investeste anual peste 10.000 de euro in achizitia de masini si utilaje. Cifra de afaceri inregistrata de Tudor Collection in 2005 a fost de 200.000 de lei noi (55.000 de euro). “Cifra de afaceri creste in fiecare an cu 15-20%, dar acelasi lucru se intampla si cu cheltuielile atat cele cu manopera, cat si cu materialele sau chiriile. In schimb, nu am putut creste pretul marfu-rilor, iar profitul nostru a avut de suferit”, spune Radu. lavinia.marin@zf.ro