Nu mai dam pe datorie!

Nu mai sunt medicamente pentru buzunare modeste nici in farmacii, nici in spitale. Nu mai sunt reactivi si solicitarea de a se apela la stocul de rezerva a casei de asigurari a fost respinsa. Nu mai este nici macar oxigen. La un spital dintr-un mare oras de provincie un pacient a fost nevoit sa vina cu tubul de oxigen de acasa.
Nu mai este strictul necesar pentru ca furnizorii nu mai vor sa dea pe datorie. Sanatatea a intrat in zodia “NU”. Puse in fata unei crize fara precedent, Casa de Asigurari, minsterele de Finante si al Sanatatii, producatorii si distribuitorii de medicamente au incheiat un protocol de plata a datoriilor. Protocolul este departe de rezolva satisfacator problema si, pana cand prevederile lui vor deveni efective  starea de insecuritate se va accentua.
Sanatatea traieste o primavara a marilor scadente.Presiunea datoriilor este aproape insuportabila, dar situatia era previzibila.Criza profunda de sistem este tributul platit proastei gestiuni. O gestiune care s-a subordonat ani de zile nu unor ratiuni firesti, rezultate din aprecierea corecta a contextului, ci, de cele mai multe ori, unor ratiuni “superioare”, care nu aveau nimic de a face cu interesele sanatatii.
Criza profunda este si rezultatul ignorarii disciplinei contractuale. Cel putin in materie de medicamente, aceasta ignorare este evidenta.De-a lungul timpului furnizorii au instituit cu generozitate termene de plata din ce in ce mai laxe si au sfarsit prin a cadea in capcana unei miscari tactice care s-a dovedit a fi gresita.Totusi banii veneau, dar greu. Se mai facea o rectificare de buget, mai trageai aer in piept si mergeai mai departe.
Acum, pur si simplu nu sunt bani si nimeni nu este dispus sa-i de a in virtutea unor ipotetice vremuri bune, cand ar putea fi recuperati.
Ironia este ca, in unele zone de decizie, se foloseste drept reteta pentru ” maladiile”  cronice ale sanatatii santajul sentimental. Nu intrerupeti medicamentele, reactivii, oxigenul pentru ca bolnavii nu trebuie sa aiba de suferit. Ganditi-va la ei!
Pe acest fond intunecat, s-a dat startul la mult invocata restructurare a spitalelor.La romani este o moda sa se faca restructurare in vremuri de criza.Cum nu se poate rezolva ceva, se recurge la metode chirurgicale.In mediul unei sali de operatii chirurgia te pune pe picioare. Intr-un sistem mult prea bolnav efectele chirurgiei sunt, intr-o majoritate covarsitoare, negative. Este vremea reducerii numarului de paturi in spitale.
Reducerea porneste de la comparatii cu situatiile din lumea civilizata: acolo sunt paturi putine, la noi sunt paturi prea multe.Nimeni nu s-a gandit sa porneasca de la o comparatie macar cu lumi  mai apropiate. Directorii de spitale stau cu sufletul in gat intrebandu-se cat ar trebui sa reduca din paturi pentru ca spitalul sa nu moara. Daca nu le reduci cat ti se cere ti se spune, in videoconferinta X, ca esti lipsit debune maniere(exprimarile sunt, de fapt, mult mai tari). Daca esti sef de directie de sanatate publica si ministrul de resort a constatat ca pe teritoriul tau cad peretii de la spitale te poti trezi ca ai fost demis A‚”in direct”.Ce conteaza ca, poate, peretii cad de ani de zile? Cineva vrea satisfactie imediata si, deci, trebuie sa cada un cap.
Din nou, restructurarea este folosita ca un cuvant magic.ti se impune sa crezi in necesitatea sa, asa cum, pe vremurile destul de apropiate, trebuia sa crezi ca privatizarea este o solutie pentru aproape orice.
Numai ca, pentru a avea succes, schimbarile trebuie sa se faca pe fondul unei oarecari stabilitati. Altfel dobandesc efectele unei bombe cu ceas.Deocamdata, nimeni nu pare ca se gandeste la efectele sociale ale restructurarii spitalelor. Vor fi negresit concedieri si cazurile sociale vor ajunge in strada. Restructurarea nu ne va scapa peste noapte de datorii. Cineva imi spunea ca, pur si simplu, este nevoie de un sistem de sanatate nou. Sa o luam de la capat.Dar pentru asta este nevoie de consens, interes si multa, foarte multa determinare politica.
Deocamdata, sanatatea este ca la Judecata de Apoi: se taie in stanga si dreapta si unica directie este spre purgatoriu.
indira@mediafax.ro