Aur, argint sau bronz. Asa se masoara, de obicei, inteligenta liceenilor romani atunci cand participa la olimpiade internationale. Fie ca este matematica, chimie, germana sau filozofie, aurul, argintul si bronzul vin intotdeauna si in Romania.
Saptamanile trecute, toate ziarele au scris despre succesul lotului olimpic de matematica si in special despre medaliata cu aur, Ana Caraiani. Romania a obtinut la Olimpiada Internationala de Matematica din Japonia sase medalii – una de aur, patru de argint si una de bronz si s-a clasat pe locul al saptelea intre natiuni, cu doua locuri mai sus fata de anul trecut. Mai putin mediatizate au fost succesele elevilor de la celelalte materii, care sunt insa la fel de laudabile. De exemplu, la Olimpiada Internationala de Chimie de la Atena, romanii au obtinut o medalie de aur, una de argint si doua de bronz, ocupand locul al zecelea in clasamentul pe natiuni, iar la Olimpiada de Informatica a Europei Centrale, din Germania, elevii romani au obtinut doua medalii de argint si o medalie de bronz.
Posesorii acestor medalii sunt priviti cu admiratie de cei din jur si toata lumea este mandra de ei, mandra ca “sunt de-ai nostri”. Nu cred insa ca sunt foarte multi care sa-i invidieze. Poate pentru ca majoritatea celor de varsta lor cred ca a fi “geniu” inseamna numai a sta cu nasul in carti, a rezolva zeci si sute de exercitii si de probleme, ceea ce inseamna implicit a lasa la urma viata personala. In realitate, nu e asa. Olimpicii sunt persoane care pe langa pasiunea pentru matematica, chimie sau informatica, asculta muzica, le place sa calatoreasca si sa cunoasca oameni si culturi noi, sa citeasca sau sa cutreiere muntii. Ei recunosc primii ca performanta nici nu ar fi posibila daca nu ar avea si momente de relaxare.
Acum are bani de buzunar pentru SUA
Chipul Anei Caraiani, cea mai buna eleva la matematica din lume, a aparut in toate cotidianele si pe toate posturile de televiziune. Absolventa a Colegiului National “Mihai Viteazul” din Bucuresti, ea va studia din toamna la Universitatea Princeton, din Statele Unite ale Americii. A facut aceasta alegere pentru ca nu a vrut sa rateze sansa de a studia la una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, cu profesori care sunt lideri in domeniul lor si cu studenti care sunt printre cei mai buni din lume. “Alegerea nu a fost intre SUA si Romania, intre <afara> si <aici>. Nu as fi putut rata o astfel de sansa”.
In opinia sa, invatamantul preuniversitar este inca la un nivel destul de ridicat, in comparatie cu cel din Occident, dar in ultimii ani, nivelul a mai scazut. “Invatamantul universitar insa este intr-o situatie mai dramatica, pentru ca lipsa unei perspective imediate ii face pe studenti si apoi si pe profesori sa-si piarda din entuziasm”, considera Caraiani.
O zi din viata ei include doua-trei ore de lucru intens la matematica si apoi un program normal, cu sapte ore de scoala. Din matematica ii place mai ales teoria numerelor. Chiar si geometria, chiar daca, recunoaste ea, aici ii este mai greu. “In general, ma pregatesc la matematica in jur de doua-trei ore pe zi. Sunt perioade cand iau pauze si lucrez foarte putin, dar sunt si perioadele de dinaintea concursurilor, cand lucrez si cate sapte ore pe zi. Pregatirea insa nu se masoara in timpul petrecut, ci in calitatea problemelor rezolvate”. Chiar daca este constienta ca in SUA o sa-i fie dor de cei dragi, acest lucru nu o sperie si asteapta cu nerabdare sa cunoasca oameni noi. “Viata de student este o experienta unica, oriunde in lume, dar la Princeton o sa am ocazia sa experimentez materii, sporturi si activitati la care nici nu m-am gandit pana acum”.
Dupa terminarea facultatii, Ana Caraiani isi doreste sa faca un doctorat in matematica, iar apoi sa lucreze in cercetare. “Intre un post in Romania si unul afara, l-as prefera pe cel din Romania, daca mi-ar oferi conditii profesionale (posibilitatea de informare si de colaborare), la un nivel similar cu cel de afara”.
Timpul liber, pentru ca are timp liber, si-l petrece cu prietenii, merge la filme si asculta muzica. Cel mai mult ii place muzica rock, iar formatiile favorite sunt Pink Floyd, Emerson, Lake & Palmer, Led Zeppelin si Deep Purple.
In general, prefera literatura moderna. “Ultima carte citita este <Blandetea noptii>, de Scott Fitzgerald. Pe mine m-au marcat mult romanele lui Dostoievski, in special “Fratii Karamazov”. Ii admir foarte mult pe cei care reusesc sa revolutioneze modul nostru de a privi lumea, cum este Albert Einstein”.
Ana Caraiani considera ca un tanar se poate realiza in Romania, dar depinde totusi de ce profesie isi alege. “Ca om de stiinta iti e mai greu sa te realizezi in Romania decat in SUA. Ca sa reusesti, ai nevoie, aici ca si in alta parte, de multa perseverenta”.
Peste 20 de ani, Ana Caraiani se vede predand matematica la o universitate “sper, cat mai prestigioasa” si lucrand, in paralel, in cercetare. Anul trecut, ea a castigat alte doua medalii de aur, una la Olimpiada Internationala de Matematica de la Glasgow si cealalta la Olimpiada Balcanica de Matematica. Pentru obtinerea acestor rezultate, Ministerul Educatiei i-a oferit si un premiu in bani, de 67 de milioane de lei. Dintre acestia, o parte i-a cheltuit pentru a-si pregati plecarea la Princeton (aplicatie, teste de engleza, bilet de avion), iar restul ii va folosi ca bani de buzunar in SUA, pana cand va avea o slujba acolo.
“Daca voi primi anul acesta o suma de bani – am auzit ca se vor oferi 50 de milioane pentru medalia de aur – imi voi cumpara un laptop. Pana acum, Ministerul Educatiei i-a ajutat neasteptat de mult pe olimpici, cu premii in bani si excursii. Totusi, nu e de ajuns sa fie rasplatite rezultatele bune. La fel de important este sa fie sponsorizata pregatirea pentru olimpiada”, afirma Ana Caraiani.
A intalnit si cerrcetatori fericiti
Unul dintre medaliatii cu argint la Olimpiada Interntionala de Matematica de anul acesta, Andrei Negut, are 17 ani si este elev in clasa a XII-a la Colegiul National “Tudor Vianu” din Capitala, profil de matematica-informatica. Dupa ce o sa termine liceul, ar vrea sa studieze in strainatate si intentioneaza sa se inscrie la o facultate din SUA. “Iau in calcul si varianta de a ramane in Romania. In ultimii ani, invatamantul universitar s-a mai imbunatatit si ofera conditii mai bune, burse si locuri de munca. Cu toate acestea, sa studiez in SUA ar fi o experienta noua pe care nu as vrea sa o ratez. O sa-mi fie dor de casa, dar, in momentul de fata, la mai toate facultatile din strainatate sunt cate doi-trei romani, sunt studenti de toate nationalitatile, facultatile au devenit foarte internationale”, e de parere Negut.
In general, la matematica lucreaza in medie doua ore pe zi. “Pentru a participa la o olimpiada internationala trebuie sa lucrezi foarte mult, dar pe langa exercitii conteaza foarte mult pregatirea psihica. Rezistenta si concentrarea trebuie sa fie foarte bune. Inainte de concurs este o presiune psihica foarte mare pe care trebuie sa o controlam, pentru ca altfel nu mai reusim sa ne pregatim”.
Dupa terminarea competitiilor, urmeaza perioada de relaxare, cand isi dedica majoritatea timpului si celorlalte preocupari ale sale. Jocurile pe calculator reprezinta unul dintre hobby-urile sale. Prefera jocurile de strategie, gen “Warcraft”, “Starcraft” sau “Age of Empires”. De asemenea, ii place foarte mult sa cante la chitara, ii place muzica rock, formatiile sale favorite fiind Iron Maiden, Metallica si Manowar. Citeste si carti de science fiction. J.R.R. Tolkien, autorul trilogiei “Stapanul Inelelor”, Herman Hesse si Paulo Coelho sunt autorii sai favoriti. “Cartea care m-a marcat este <The Silmarillion> de Tolkien. Este o lume de o complexitate extraordinara acolo”.
Cat de curand va trebui sa reia lucrul la matematica, “un lucru de studiu al matematicii, de cercetare a matematicii” care ii place foarte mult, pentru ca pe viitor se vede cercetator. Andrei Negut considera ca nu e nevoie sa mergi in strainatate ca sa faci meseria de cercetator, deoarece a cunoscut cercetatori care o duc foarte bine si in Romania si au conditii sa-si desfasoare activitatea, inclusiv datorita parteneriatelor cu diverse universitati din strainatate.”Cine vrea sa se faca cercetator nu-si alege acesta meserie pentru bani, ci pentru ca are un vis si vrea sa realizeze ceva important. Si atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, reusesti. In general, cred ca daca ne-am multumi cu un trai decent si n-am dori mai mult, ar fi mult mai bine pentru toti”, afirma Negut.
In opinia sa, un tanar se poate realiza aici aproape la fel ca si in strainatate, iar adevarata provocare este sa se realizeze prin forte proprii, nu sa astepte sa fie rasplatit si sa depinda de altii.
Peste 20 de ani, spera sa lucreze in Romania ca profesor de liceu sau ca profesor universitar si sa faca in paralel si cercetare. “As accepta multe lucruri, atata timp cat ma simt implinit si asta este, pe plan profesional, sa fac cercetare in matematica. Sunt convins ca pe parcurs vor mai aparea alte provocari si abia astept sa le infrunt. Imi place sa ma gandesc la prezent si sa las viitorul sa se desfasoare”.
La matematica, concurentii romani la olimpiadele internationale erau pana acum cei din China, Rusia si SUA, dar anul acesta surpriza a reprezentat-o performanta elevilor din Bulgaria, care s-au clasat pe primul loc intre natiuni. “Depinde si de generatie. In 1996, si Romania a ocupat primul loc. Noi suntem oarecum multumiti, puteam sa facem mai bine, dar macar am urcat in clasamentul pe natiuni”, spune Negut.
Componentii lotului olimpic se pregatesc impreuna doar o perioada scurta inainte de competitii. “La olimpiada, succesul depinde de echipa, de capacitatea de cooperare dintre noi, care ar fi mult mai buna daca am lucra impreuna mai mult timp. Noi ne intelegem bine, iar in timpul excursiilor oferite de Ministerul Educatiei reusim sa ne cunoastem mai bine si sa ne apropiem unii de altii”.
Anul trecut, Andrei Negut a obtinut tot o medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica, iar premiul oferit de minister a fost de aproape 2.000 de dolari. “Am cheltuit foarte putin din ei, iar restul i-am depus la banca si poate ma vor ajuta cand voi pleca la facultate in strainatate. Eu nu am ce face deocamdata cu atatia bani”.
Lui Andrei ii place foarte mult sa calatoreasca, sa vada locuri noi si sa cunoasca culturi noi. La opt ani a vizitat Franta, tara care l-a impresionat foarte mult la varsta aceea. Intre timp a mai vizitat Egiptul, Italia, Grecia, Japonia, Ciprul, Turcia si Anglia. “Anul acesta in iarna am fost in Egipt si mi-a placut foarte mult, este un loc extraordinar, iar din Romania, cel mai mult imi place Delta Dunarii, poate cel mai exotic loc din tara”.
Invatamantul neglijeaza elitele
“E usor sa fii rational, dar este aproape imposibil sa fii rational pana la capat”, este deviza lui Daniel Tofan, medaliatul cu aur la Olimpiada Internationala de Chimie de la Atena.
Proaspat absolvent al Liceului International de Informatica din Bucuresti, din toamna, el va studia primul an de facultate in Romania, la sectia de chimie a Universitatii Politehnice si la Facultatea de Fizica. Din anul al doilea spera sa plece insa la o facultate in SUA, deoarece acolo se ofera o pregatire mult mai buna si in domeniul cercetarii, in care ar dori sa lucreze mai tarziu. “Invatamantul universitar mai are inca profesori buni, dar din ce in ce mai batrani si nu are o baza financiara. Daca in SUA, de exemplu, marile universitati au fiecare centre de cercetare, aici nu se poate vorbi de asa ceva. Exista unele mici laboratoare, care au rezultate notabile, dar e prea putin”.
In opinia lui Daniel Tofan, in ultimii ani, invatamantul preuniversitar din Romania a decazut, deoarece se da o importanta mai mare pregatirii maselor si elitele sunt aproape uitate. “Nu pot fi sigur, dar cred ca peste cinci ani, Romania nu va mai avea deloc rezultate la olimpiade comparabile cu cele de acum 5-10 ani, cand, cel putin la chimie, se luau cate doua medalii de aur in fiecare an”.
Daniel Tofan este mai bun la partea de chimie organica si la chimie fizica, iar cel mai mult il atrage partea teoretica pe care o considera cea mai interesanta, in special chimia structurala. Incepand cu clasa a IX-a a lucrat la chimie, in afara scolii, in medie trei ore pe zi, vreo 5-6 luni pe an. “In afara de pregatirea teoretica, pentru a obtine rezultate cu adevarat bune este nevoie si de o pregatire psihica. Anul acesta, de exemplu, inainte de teste, eram la fel de calm ca si cand urma sa ies la plimbare, nu ca si cand urma sa am cele mai importante examene din viata mea”.
Daniel Tofan considera ca un tanar se poate realiza aici daca nu are idealuri iesite din comun. “Daca are destul creier si si-l foloseste, poate sa se realizeze si in Romania, pentru ca exista si aici posibilitati, dar si afara, unde sunt mult mai multe posibilitati”.
In timpul sau liber face mult sport, schi, ciclism, inot si merge in excursii. “In rest, uneori ma mai joc pe calculator sau, cand am chef, mai citesc. Am perioade cand ascult mult muzica, mai ales heavy metal. In general, prefer literatura SF, dar daca am ocazia sa gasesc ceva interesant, citesc si filozofie, fantasy sau chiar psihanaliza. Printre autorii care m-au marcat cel mai mult sunt Isaac Asimov, Nietzsche si Jung, iar dintre filme mi-au placut mult <Gladiatorul>, prima parte din <Matrix>, <Seven> si cele din ciclul <Hannibal>”.
Dupa terminarea facultatii, ar vrea sa isi construiasca o cariera in cercetare si afirma ca daca peste patru-cinci ani situatia din tara nu se va schimba, nu va mai reveni aici. “Nu ma intereseaza prea mult diferenta dintre salariile de aici si cele de afara. Principala problema este ca aici, practic, nu exista cercetare”, afirma Tofan.
Anul trecut, a castigat medalia de bronz la Olimpiada Pluridisciplinara Tuymaada – Iakutk si a primit de la Ministerul Educatiei un premiu de opt milioane de lei (“dupa ce pe aeroport, la sosire, ni s-au promis 30 de milioane de lei”), din care si-a cumparat echipament sportiv si diferite carti pentru studiu care pana atunci nu ii erau chiar accesibile. In plus a mai primit de la minister o bursa lunara de doua milioane de lei. Banii pe care o sa-i primeasca anul acesta ii va folosi pentru a pleca la o universitate din SUA.
Un calculatorist care nu vrea sa plece
Victor Marius Costan a obtinut una dintre cele doua medalii de argint la Olimpiada de Informatica a Europei Centrale, defasurata anul acesta in Germania. Absolvent al Colegiului National Tudor Vianu din Capitala, el a ales sa studieze din toamna la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite ale Americii, considerata cea mai buna facultate de informatica din lume. “Desi se spune ca facultatea americana este mai putin solicitanta decat cea romaneasca, MIT este cunoscuta pentru dificultatea programului academic. Probabil ca o sa fie mai greu, deci provocarea va fi mai mare”.
Pregatirea pentru concursurile de informatica nu se bazeaza, “din fericire”, dupa cum spune Costan, pe cantitate, pe numarul de ore de stat pe scaun. “Lucrez pentru ca imi place si exact atata timp cat imi face placere. Cred ca este foarte important ca arta programarii sa nu se transforme intr-o rutina, distrugand astfel creativitatea”.
In general, cei mai “grei” adversari in domeniul informaticii vin din China, Rusia, Vietnam, Polonia si Slovacia, iar castigarea unei medalii inseamna foarte mult mai ales din punct de vedere psihic, deoarece ii da castigatorului un impuls enorm de a merge inainte. Din toata informatica, cel mai mult ii place sa “construiasca” un sistem, pentru ca este “ca si cum ai creste un copil si te bucuri de fiecare data cand invata ceva nou”.Timpul liber il petrece cu prietena sa, iese cu prietenii la film, joaca baschet sau biliard.
Ca gen de literatura prefera eseul, ca adolescent delectandu-se cu “Scrisorile imaginare” ale lui Octavian Paler. O carte care i-a placut mult este “Alchimistul” a lui Paulo Coelho. “Cred ca, intr-un fel, alchimist este orice om care isi urmeaza o pasiune. Pasiunea pentru informatica m-a ajutat sa trec de momentele dificile inerente oricarei aspiratii spre performanta: lipsa de inspiratie, trecerea la o categorie superioara de dificultate. Dorinta de a <gasi o comoara> este benefica in formarea unei personalitati, iar visul este primul pas spre progres”, reflecteaza Costan.Personalitatea care l-a impresionat in mod deosebit este Albert Einstein, deoarece i-a oferit atat exemple pozitive, cat si exemple negative. “Ideea lui geniala a schimbat modul in care stiinta priveste lumea in care traim. Dar Albert, omul care a ajuns la aceasta performanta, avea probleme grave de comunicare si traia intr-o lume paralela. Einstein este in acelasi timp un ideal la care viseaza multi oameni de stiinta, dar si un semnal de alarma privitor la pericolul de instrainare care apare in drumul spre cunoastere”.
Pentru un tanar, Romania este loc bun de pornire, fiindca e o tara in curs de dezvoltare, considera Costan. “Mai ales in domeniul IT, cred ca nevoia noastra de servicii va creste, ceea ce va oferi sansa mai multor tineri sa gaseasca un post bun, care sa le permita realizarea profesionala”.
In domeniul sau, Internetul este absolut necesar, oferindu-i foarte repede toate informatiile pe care le doreste. “Nu trebuie sa astept pana ce algoritmul X apare intr-o carte; imediat cum este conceput va fi publicat pe Internet. Mie imi este foarte util si cred ca Internetul este necesar in orice alt domeniu, la ora actuala”.
Peste 20 de ani, Victor Costan spera sa lucreze la un proiect important, sa faca ceva deosebit si “util societatii”. Pana acum a vizitat Grecia, Ungaria, Albania, Slovacia, Coreea de Sud, Germania si Statele Unite. “Cred ca la impresia pe care mi-o lasa o tara contribuie in mod decisiv atmosfera creata de grupul cu care o vizitez. Cel mai mult mi-a placut in Coreea de Sud, unde am fost cu ocazia Olimpiadei Internationale de Informatica. Datorita organizarii deosebite, ne-am simtit excelent. Au stiut sa-i aleaga si sa-i educe pe cei care ne-au insotit: au reusit sa puna in evidenta aspectele pozitive ale tarii si sa le ascunda pe cele mai putin placute”.
In 2001, Victor Costan a luat medalie de bronz la Olimpiada Central-Europeana de Informatica si aur la Balcaniada de Informatica, iar in 2002, a obtinut medalie de aur la Olimpiada Central-Europeana si medalie de argint la Olimpiada Internationala de Informatica. Pentru medaliile de anul trecut a primit 57 de milioane de lei, bani pe care i-a investit “in sanatatea sa” (si-a cumparat un monitor care nu iradiaza) si in carti si acces la Internet.
“Cred ca de anul trecut, atentia Ministerului Educatiei pentru olimpici a crescut. Ma doare insa ca disciplinele sunt privite diferit si informatica este defavorizata: echipa Romaniei de la Balcaniada de Matematica a fost mereu intampinata de oficialitati, iar informaticienii participanti la Olimpiada Central-Europeana si la Balcaniada de Informatica au fost ignorati cu perseverenta, cel putin in ultimii trei ani. Olimpicii sunt rasplatiti cu o excursie in strainatate, dar aceasta se suprapune mereu peste un concurs international de informatica si, personal, nu am beneficiat de nici una”.Banii pe care ii va primi anul acesta ii va folosi sa-si cumpere carti sau CD-uri in timpul facultatii, pentru ca “sunt destul de scumpe in SUA”.
Premiul cel mare: 65 de milioane de lei
In ultimul timp, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) a inceput sa-i sprijine pe medaliatii la olimpiadele internationale, pe care ii recompenseaza atat cu bani, cat si cu excursii, fie in Grecia, fie in Italia. Anul trecut, premiile in bani au fost de 50 de milioane de lei pentru locul I, de 40 de milioane de lei pentru locul al II-lea, de 25 de milioane de lei pentru locul al III-lea si de 15 milioane de lei pentru mentiuni. Premiul pentru medaliatul de aur care a obtinut punctaj maxim a fost de 65 de milioane de lei. In plus, fiecare profesor si scoala de unde provine olimpicul au fost recompensati cu cate 50 de milioane de lei. “Anul acesta, valoarea premiilor va fi putin mai mare, in sensul ca sumele corespunzatoare fiecarui loc vor fi reactualizate. Olimpicii vor fi premiati dupa ce se vor termina toate concursurile internationale, iar pe 12 septembrie vor fi primiti de premierul Adrian Nastase la Palatul Victoria”, a declarat Ioana Irinel Chiran, secretar de stat pentru invatamantul preuniversitar din cadrul MECT.
Pentru sprijinirea tinerilor capabili de performanta, in 2001 a fost infiintat Centrul de Excelenta pentru Tineri Capabili de Performanta (CETCP), subordonat MECT, care insa nu functioneaza la nivel national. La ora actuala, functioneaza noua astfel de centre regionale, la Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Craiova, Sibiu, Constanta, Galati si Ploiesti. Printre competentele acestui centru se numara identificarea tinerilor capabili de performanta, dar si monitorizarea evolutiei acestora pe o durata de 15 ani incepand cu momentul identificarii si pastrand legatura cu institutiile in care isi continua instruirea sau in care lucreaza. Deocamdata insa acest sistem de monitorizare nu este activ, reprezentantii ministerului afirmand ca este destul de dificil sa se tina legatura cu ei, deoarece multi studiaza in strainatate, iar atunci cand se intorc, este numai pentru o perioada determinata de timp.
O comparatie intre numarul medaliilor dintre un an si altul nu se poate face si nici nu este relevanta, considera Liliana Preoteasa, director general al Directiei Generale pentru Invatamant Preuniversitar din MECT. “In general, sunt 35-40 de copii care iau premii in fiecare an. Sunt cam aceleasi premii, cu mici variatii de la an la an. De exemplu, Olimpiada Internationala de Limba Rusa are loc o data la trei ani si in anul respectiv numarul premiilor creste intotdeauna”, afirma Preoteasa. diana.sava@zf.ro