“Părțile semnatare se angajează că reorganizarea Hidroelectrica se va face din punct de vedere al mecanismelor economice, fără vânzarea de active, cu menținerea în integralitate a drepturilor salariaților societății și cu asigurarea stabilității locurilor de muncă, într-un climat normal de muncă în scopul redresării economice a societății”, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica și administratorul judiciar.
Instanța Tribunalului București a admis, miercuri, deschiderea procedurii generale de insolvență în cazul Hidroelectrica, în urma cererii depuse de Consiliul de Administrație al Hidroelectrica.
Administratorii companiei de stat au decis să solicite intrarea în insolvență a Hidroelectrica din cauza scăderii cifrei de afaceri și a creșterii datoriilor.
Președintele Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a afirmat marți că intrarea în insolvență, după “un dezastru de management” și seceta din 2011, nu vizează falimentul companiei, ci reorganizarea, care va dura 16-18 luni, și nu va duce la vânzarea de active sau închiderea de hidrocentrale.
Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 “băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), și cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).
Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.