Surse din interiorul Comitetului International Olimpic (CIO) au declarat, recent, pentru The Independent ca sansele Londrei de a fi aleasa gazda Jocurilor Olimpice din 2012 ar fi serios afectate daca organizatorii greci ai Olimpiadei de la Atena nu vor fi in stare sa respecte termenele limita pentru lucrarile de infrastrucatura care pregatesc competitia.
Conform ziarului respectiv, daca Atena se va dovedi incapabila sa termine la timp lucrarile, CIO va fi mai atent pe viitor in privinta oraselor candidate la organizarea JO, evitand sa aleaga un oras unde cele mai multe din locatiile competitiei nu sunt construite inca sau au nevoie de modernizari substantiale. In aceasta categorie intra si Londra, unde cele mai multe din planurile pentru 2012 depind de lucrarile de reabilitare a vechii zone East End, intre care constructia acolo a unui nou stadion olimpic.
Pana acum, dintre cele noua orase candidate pentru gazduirea Olimpiadei din 2012, cele mai multe sanse le-au avut inca de la inceput Londra si Parisul, care si-au disputat inca de la inceput primul loc la bursa pariurilor. Acum insa, avantajul Parisului de a avea deja gata 80% din cele mai importante facilitati necesare unei bune organizari a JO s-ar putea dovedi decisiv, avertiza The Independent. Londra trebuie sa ridice un nou stadion si un nou complex de natatie, iar situatia transportului in comun este net mai proasta in capitala britanica decat in Paris, constituind poate punctul cel mai slab in candidatura londonezilor.
Bineinteles ca articolul din ziar n-a ramas fara replica. Un purtator de cuvant al comitetului de organizare a candidaturii Londrei a declarat ca de la CIO vin cu totul alt gen de mesaje si ca aici va fi nevoie de mult mai putine locatii olimpice noi decat pentru Atena sau pentru JO de la Beijing din 2008, asa incat va fi mai usor pentru capitala Albionului sa se pregateasca pentru Olimpiada. “Multe din locatiile permanente si temporare exista deja – Hyde Park pentru triatlon, Bisley pentru tir, Wimbledon pentru tenis, ca si Millenium Dome. Iar lucrarile la noul stadion si la noul bazin de inot vor incepe imediat ce vom fi selectati sa gazduim Olimpiada”, a spus omul de la comitet.
Comentariile si speculatiile de tot felul pe marginea candidaturilor pentru 2012 s-au inmultit, cum era si firesc, in ultima vreme, pe masura apropierii de primul moment important al procesului de selectare a castigatorului – decizia din 18 mai a CIO privind cele sase orase “finaliste”, alese pe baza raspunsurilor la niste chestionare extrem de amanuntite, cu intrebari care merg de la media temperaturii ambiante pe perioada verii si pana la numarul de minute de mers cu autobuzul de la satul olimpic pana la poligonul de tir. Mai tarziu, in noiembrie, orasele de pe lista scurta vor depune documentatia integrala a ofertelor lor, care va fi studiata inca jumatate de an de catre CIO, urmand ca decizia privind fericitul castigator sa fie anuntata abia in iulie 2005.
Evident, comitetele de organizare a candidaturilor nu stau degeaba intre timp, ramanand sa se ocupe de marketing si promovare, de relatii publice si de atragerea fondurilor de la sponsori. Pana acum, Londra pare sa stea bine doar la marketing si la sponsorizari, atata vreme cat cei de la comitetul de organizare sustin ca pana acum companiile s-au inghesuit la contracte, iar vanzarile de obiecte promotionale cu logo-ul London 2012 merg bine. Despre partea de relatii publice insa nu se pot spune lucruri prea bune. Directorul Asociatiei Olimpice Britanice, Simon Clegg, i-a infuriat pe cei de la CIO, declarand la BBC ca e posibil ca sportivii britanici sa nu participe la Olimpiada de la Atena daca nu li se poate garanta securitatea. Prea putin a contat ca mai apoi Clegg a spus ca de fapt e sigur ca nu se va ajunge intr-o asemenea situatie. “E stupid, mai ales avand in vedere ca si expertii britanici antiterorism sunt implicati in securitatea Olimpiadei”, a apreciat un oficial al CIO.
Sensibilitatea membrilor CIO dovedeste ca englezii au nevoie de mari resurse de diplomatie pentru a-si sustine cauza. Oameni de la Guvern au inceput sa-i ia apararea sefei comitetului de promovare a candidaturii Londrei, Barbara Cassani, spunand ca nimeni de la Whitehall n-are intentia s-o demita. E vorba de recentul scandal declansat de un articol din Telegraph care sustinea ca Barbara Cassani s-ar fi exprimat cu dispret la adresa premierului Tony Blair, spunand ca acesta “nu e prea destept” si ca entuziasmul lui afisat fata de candidatura Londrei pentru JO n-a convins-o. Cassani a dezmintit totul si a amenintat ca da in judecata ziarul, dar raul a fost deja facut, iar unitatea de vederi in randul organizatorilor, de care englezii incearca sa-i convinga pe cei de la CIO, pare acum doar o lozinca.
Mai mult, unii dintre membrii CIO o considera pe Cassani nepotrivita pentru functia ei, atata vreme cat nu foloseste bine ocaziile de a intra in contact cu organizatia, spre deosebire de sefii comitetelor care sustin candidatura Parisului, a New Yorkului sau a Madridului. In august 2003, de pilda, ea a ajuns la Campionatele Mondiale de Atletism de la Paris abia dupa ce majoritatea membrilor CIO prezenti acolo plecasera. Exista insa si opinia ca astfel de antipatii sunt rezultatul ideii ca e nepotrivit ca o americanca sa pledeze cauza Londrei. Desi e vorba de o americanca foarte simpatica si destul de bine naturalizata in Anglia, mai ales ca toata familia ei e aici: sotul Barbarei este bancherul Guy Davis, un fost atlet.
Nascuta la Boston in urma cu 43 de ani, Cassani are un masterat la Princeton in relatii internationale, a lucrat in anii ’80 pentru firma de consultanta Coopers&Lybrand, apoi la British Airways (BA), unde a ocupat mai multe functii de conducere si si-a castigat o reputatie foarte buna. Fostul sef al BA, Bob Ayling, a avut suficienta incredere in ea incat sa-i incredinteze, in 1998, lansarea unei companii aeriene cu costuri reduse, Go Fly, pe care a condus-o cu o mana de fier si cu reala competenta. Acum doi ani, Cassani a castigat aproape 10 milioane de lire sterline cand actionarul majoritar al Go, un fond de investitii, a decis sa vanda compania catre competitorul ei grecesc EasyJet. Acum, comentatorii spun ca Barbara are o sarcina foarte diferita de cea de la Go, fiindca trebuie sa “vanda” Londra, nu s-o creeze de la zero. Cine o cunoaste pe Cassani spune ca ea prefera un program de lucru oricat de incarcat in locul unei cine mondene cu schimburi infinite de amablilitati nesincere; or, a “vinde” candidatura Londrei nu e o chestiune de munca grea, ci tocmai de conversatie usoara, lucru care s-ar putea dovedi nepotrivit cu firea americancei.
Problema cea mai spinoasa pentru candidatura Londrei nu tine insa de abilitatile diplomatice ale doamnei Cassani, ci de modul de finantare a costurilor. Comitetul pentru cultura, media si sport al Camerei Comunelor a difuzat un raport care sustine ca planul de finantare conceputa de autoritati incalca principiul potrivit caruia resursele banesti ale Loteriei Nationale nu trebuie sa fie folosite in chip de inlocuitor pentru fondurile guvernamentale. Potrivit planului, guvernul si municipalitatea Londrei vor imparti costurile organizarii, estimate la 2,6 miliarde de lire sterline. Din aceasta suma, nu mai putin de 1,5 miliarde ar urma sa fie obtinute de pe urma Loteriei Nationale: 750 de milioane din lansarea unor noi jocuri de loterie cu tematica olimpica, iar restul din “redirectionarea unor contributii destinate sportului”.
Potrivit autoritatilor, e vorba despre acei bani care oricum ar fi fost alocati sportului: la fiecare lira cheltuita de jucatorii la loterie, 12 pence merg ca impozit la stat, 50 de pence pentru fondul de premii si 28 de pence pentru cauze sociale, printre care sustinerea organizatiilor caritabile si sportive. Raportul parlamentarilor spune insa ca de fapt doar 340 milioane vor veni din banii destinati initial sportului si ca 410 milioane reprezinta fonduri alocate initial catre organizatii de binefacere. Aceasta ar insemna o inselatorie din partea guvernului, care ar deturna de fapt banii cuveniti unor cauze nobile, subminand utilitatea sociala a Loteriei Nationale.
In plus, intr-o perioada cand veniturile Loteriei oricum sunt destul de reduse, a estima ca se pot obtine 750 de milioane de lire din noile jocuri cu teme olimpice e destul de riscant, apreciaza parlamentarii. Iar sa mizezi pe niste estimari exagerat de optimiste, in conditiile in care exista precedente nefericite ca stadionul Wembley sau Millenium Dome, constructii in cazul carora au fost depasite cu mult si bugetele, si termenele limita de finalizare a lucrarilor, inseamna o inconstienta inca mai mare decat a autoritatilor de la Atena, care in august au toate sansele sa-i primeasca pe sportivi nu pe stadioane, ci pe santiere.
crenguta.nicolae@zf.ro