Într-un context global în care securitatea energetică, decarbonizarea și inovarea tehnologică sunt imperative strategice, Nuclearelectrica își accelerează investițiile în extinderea capacităților de producție și dezvoltarea de proiecte unice la nivel european. Cosmin Ghiță, CEO al companiei, explică progresele recente, provocările întâmpinate și obiectivele majore pentru perioada următoare.
„Anul 2024 a fost anul în care am reușit să încheiem contractele esențiale pentru toate marile proiecte. Da, proiectele nucleare sunt, prin definiție, extrem de complexe,” declară Cosmin Ghiță. „La Nuclearelectrica am reușit, fiecare pe partea lui de specializare, să înaintăm semnificativ și să respectăm etapele asociate fiecărui obiectiv. În paralel cu retehnologizarea Unității 1 și proiectele Unitatilor 3 și 4 și SMR, dezvoltăm proiecte unice în Europa, cum este Instalația de detritiere, și valorificăm potențialul nuclear pentru medicina nucleară.”
Un prim proiect major este retehnologizarea Unității 1. Nuclearelectrica a semnat contractul EPC, contractul vital pentru finalizarea proiectului. Acesta constă în proiectare, achiziția echipamentelor și materialelor, execuția lucrărilor și construirea infrastructurii aferente. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde euro, iar aprobarea a fost obținută pe 25 ianuarie 2025.
„Acest contract va prelungi durata de viață operațională a Unității 1 cu 30 de ani și va sprijini obiectivele de decarbonizare ale României, evitând peste 5 milioane de tone de emisii de CO₂ anual,” a adaugat Ghiță.
În ceea ce privește proiectul reactoarelor 3 și 4, CEO-ul subliniază importanța contractului EPCM semnat în noiembrie 2024 la Baku: „Acesta asigură coordonarea generală a proiectului și implică un consorțiu internațional de top. Odată ce Unitățile 3 și 4 vor fi conectate la rețea, 66% din energia curată a României va proveni din nuclear.”
Proiectul este structurat în două faze, cu o durată totală estimată de 108 luni. „La sfârșitul fazei LNTP, vom reevalua fezabilitatea proiectului și vom adopta Decizia Finală de Investiție,” explică el.
Un alt proiect de pionierat este Instalația de Detritiere, realizată în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power. „Este prima de acest tip din Europa și va elimina tritiul din instalații, oferind României șansa de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu.”
„Este un pas înainte semnificativ în tehnologia nucleară, folosind inovație românească dezvoltată de ICSI Râmnicu Vâlcea”, afirmă Ghiță.
De asemenea, compania se implică activ în domeniul izotopilor medicali, prin parteneriatul cu Framatome. „Vom produce Lu-177, un izotop medical folosit în terapiile oncologice. Lansarea comercială este prevăzută pentru 2028.”
Succesul vine din echilibrul între resursa umană, tehnologie și angajament pentru securitate nucleară
România ocupă de ani de zile primul loc la nivel global, din peste 400 de reactoare, în baza factorului de utilizare a puterii instalate. În spate este: un nivel foarte ridicat de securitate nucleara, programe robuste de mentenanță, formare de personal.
“Specialiștii în nuclear se formează greu, trebuie protejați și dezvoltați permanent. Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară,” a subliniat Cosmin Ghiță.
„În industria nucleară, diferența este făcută de oameni. Succesul vine din echilibrul între resursa umană, tehnologie și angajament pentru securitate nucleară. Un operator care investește în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară.
Industria nucleară priorititeaza de mulți ani resursa umană în toate felurile: cea internă prin mecanisme de retenție și dezvoltare; cea externă prin strategie de identificare, atragere și retenție: burse, internship, practică, cooperări cu mediul universitar, cooperare la nivel european. Strategia noastră de resurse umane conține toate aceste elemente.
Am angajat în acești ani sute de oameni, îi formam în cele mai bune condiții, pregatindu-i astfel să opereze Unitatea 1 pentru încă 30 de ani, Unitățile 3 și 4, Reactoarele Modulare Mici. Ei sunt noua generație, una de care nu doar industria nucleară are nevoie, ci România are nevoie pentru a-și menține respectul și recunoașterea la nivel international obținute de generațiile anterioare. Oamenii din nuclear sunt aparte, profesioniști, cu o cultură a securității unică, cea nucleară, diferită de orice altă industrie, extrem de responsabili și mândri de ceea ce fac, cu rezultate pe măsură.
CEO-ul amintește și de momentele dificile: „A fost o perioadă, în anii 2017-2018. A existat o emigrare a personalului înalt specializat. De cele mai multe ori din cauze strict pecuniare. Sigur, exista diferențe economice între cele 2 state și sigur că nu putem plăti la același nivel, dar așa cum spunem că nuclearul nu are granițe, așa nici migrarea de personal nu are. Este datoria noastră, cu atât mai mult cu cât avem o industrie nucleară integrată unică în Europa și apreciată la nivel internațional, să valorificam pe termen lung potențialul uman. Personalul din industria nucleară trebuie plătit. Un specialist în energetică nucleară nu este niciodată prea bine plătit, este plătit corect prin raportare la ceea ce face, ce produce și impactul pe care îl generează în operare, în producție, în securitatea energetică a sistemul energetic, în economie, în poziționare și dezvoltare pe termen lung.
V-aș reaminti perioada pandemiei, cea de început, când pentru a proteja sistemul energetic și implicit populația am decis și am realizat cea mai amplă operațiune de izolare a personalului critic al CNE Cernavodă, la nivel național și internațional. 800 de angajați ai CNE Cernavodă au fost izolați, peste o lună de zile, pentru a asigura continuitatea operării și producției. A fost despre rezistență și angajament față de scopul muncii, într-o perioadă extrem de grea pentru toată lumea.
Dincolo de standard, există Norma NSN-23 a CNCAN referitoare la normele de securitate nucleară privind pregătirea, calificarea și autorizarea personalului organizațiilor care exploatează instalații nucleare și care impune condiții stricte, riguroase pentru personal. Un operator de cameră de comandă se formează în medie în 5 ani, toți angajații beneficiază de on the job training și odată formați, trebuie păstrați și trebuie să li ofere oportunități continue de dezvoltare.
Există domenii, industrii critice în care este necesar să atingem și să menținem un nivel de salarizare care să reducă pe cât posibil migrarea din cauze financiare. Și astfel să reținem și tinerii în țară, să putem să le oferim cariere sigure, un parcurs profesional cert și motivant.
Unii din specialiștii plecați atunci s-au întors, iar ca strategie acționăm să-i păstram, să îmbunătățim constant condițiile interne, să îi valorificăm prin misiune, viziune și valori, să aducem un nou val de tineri și nu numai, să ne asigurăm potențialul uman pentru toate proiectele pe termen lung. Este un demers continuu și trebuie să rămână așa. Valorile de 18-20% din producția interna de energie a României, în banda, pe care le livrează nuclearul astăzi și pe care le vă dubla cu începutul următorului deceniu se realizează cu dedicare și resurse pe măsură care să susțină această dedicare.”
Nuclearelectrica are, de asemenea, și o responsabilitate față de actionarii și investitorii săi. Compania a avut un parcurs ascendent pe piața de capital din 2018, de la 7 lei/acțiune, până la un maxim de 50 lei/acțiune în 2024. Asta înseamnă practic responsabilitatea actului managerial în tot ceea ce facem.
Industria nucleară integrată
Industria nucleară românească are, din punct de vedere operațional, corelat cu tehnologia pe care o operăm la Cernavodă, asigurate toate componentele esențiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil și apa grea, agentul de răcire pentru procesul de fisiune nucleară.
“Nuclearelectrica s-a implicat direct în menținerea și dezvoltarea ciclului integrat de combustibil. Știu acest lucru pentru că a reprezentat una din prioritățile mele declarate la începutul mandatului. Ciclul integrat de combustibil nuclear, pe care l-am realizat în 2023, este o componenta esențială care trebuia menținută și dezvoltată având în vedere anvergura proiectelor nucleare pe termen lung. Este doar o chestiune de voință, implicare și acțiune,” a subliniat Cosmin Ghiță.
În data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica finalizase achiziția unor active din fluxul de procesare a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara, precum și achiziția dreptului de proprietate asupra terenului aferent acestor active de la Ministerul Energiei, prin concesiune către Nuclearelectrica. Activele care au intrat în proprietatea Nuclearelectrica, prin finalizarea tranzacției menționate mai sus, au fost închiriate către FPCU Feldioara (filială a SNN) pentru operarea și demararea procesului de producție.
În prezent, Feldioara este filiala a SNN, funcționează la capacitate optimă și vom continua să o modernizăm.
Decizia strategică de a achiziționa o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea și dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităților de producție integrată din Nuclearelectrica și, în egală măsură, asigurarea producției de fascicule de combustibil și a funcționării optime a FCN Pitești și CNE Cernavodă, în contextul extinderii capacității centralei nucleare, la un cost de tranzacție avantajos.
“Cu proiecte de investiții în valoare de 12 miliarde de euro pentru următorul deceniu, scopul nostru este de a consolida capacitățile nucleare și de a oferi României o capacitate investițională deplină.
De asemenea, așa cum am anunțat, există un interes și pentru producția de apa grea în Romania, având un proiect în analiză în acest moment. Producția de apă grea în România este, de asemenea, un puternic avantaj competitiv.
Vom folosi și vom încercă să dezvoltam toate aceste avantaje pentru binele Nuclearelectrica și al României. Acestea reprezintă un specific al performantei nucleare romanești și pot constitui o diferență semnificativa.
Putem dezvolta tehnologii noi, foarte performante cum sunt SMR-urile și putem revigora industrii care au pus bazele industriei nucleare în Romania pentru flota de reactoare de mare capacitate. Sunt elemente de securitate energetică și infrastructură critică inter-dependente,” a adăugat Ghiță.
Dacă un producător care este simultan și un dezvoltator ambițios de proiecte de investiții are nevoie de ceva, acel ceva este predictibilitatea, în toate formele ei. O provocare ce nu poate fi ignorată este rata inflației, cel puțin în ultimii 3 ani, 13,8% în 2022, 10,4% în 2023, aspect care impacteaza la nivel de industrii.
“Pentru noi predictibilitatea vine din legislație, mecanisme de piață, capacitate anticipativă, estimare și control ale resurselor pe termen mediu și lung,” spune CEO-ul.
Privind spre viitor, Cosmin Ghiță rezumă misiunea companiei: „Vrem ca România să fie independentă energetic, cu 66% din energia curată provenind din nuclear. Ne dorim ca industria nucleară românească să fie un punct de reper internațional.”