Numarul functionarilor din administratia publica a crescut cu aproape 10% (15.200 de persoane) in prima jumatate a acestui an, ajungand la un nivel record in istoria ultimilor 15 ani si jumatate. In acelasi timp, numarul salariatilor din intreaga economie nationala a crescut cu numai 4% in primul semestru, arata cele mai recente date publicate de catre Institutul National de Statistica (INS). Daca in administratie numarul angajatilor a crescut neasteptat, in industrie, numarul acestora a scazut, in primul semestru, cu 11.500 de persoane.
“Cresterea numarului de salariati din administratie ne surprinde total. Nu se observa nici pe departe o crestere a calitatii serviciilor oferite de administratie. Mediul de afaceri are nevoie de o administratie eficienta, care ofera servicii de calitate”, a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Viorel Catarama, patronul producatorului de mobila Elvila, este si el surprins de evolutia numarului de functionari.
“Mi se pare cel putin curios ca o parte din personalul care este disponibilizat in industrie este absorbit de administratia publica, si asa supradimensionata. M-as fi asteptat la o scadere cu 10% a personalului din administratia publica, si nu la o crestere”, a spus Catarama.
Potrivit lui Pogonaru, cel mai grav este faptul ca la angajarea personalului din administratie nu s-a tinut cont de performanta si calificare.
“Prin negocierile cu Uniunea Europeana, statul roman s-a angajat sa eficientizeze administratia – functionarii ar trebui sa aiba certificare de utilizare a computerului si pentru cel putin o limba straina. Din datele pe care le avem insa, nu rezulta faptul ca la angajarea acestor functionari s-a tinut cont de vreun criteriu de performanta.”
Potrivit datelor furnizate de INS, numarul angajatilor din administratia publica, aparare si asigurari sociale din sistemul public era la sfarsitul lunii iunie de 173.300.
“Cresterea numarului de salariati din activitatea de ÇAdministratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicČ a fost determinata, in principal, de preluarea activitatilor de evidenta a populatiei si a serviciilor de pasapoarte de catre unitati ale administratiei locale si de trecerea personalului de specialitate (cadre militare si personal asimilat) implicat in aceste activitati in subordinea prefecturilor si primariilor, precum si de angajarea de personal suplimentar in sistemul asigurarilor sociale pentru activitatile de recalculare a pensiilor”, au explicat reprezentantii INS. Si asta in ciuda faptului ca o hotarare de guvern prevede clar ca pentru recalcularea pensiilor nu se vor face angajari noi, ci personalul necesar va fi redistribuit “de la alte institutii publice” catre Casa Nationala de Pensii.
Functionarii publici au un salariu peste nivelul mediu din economie. In luna iunie, salariul mediu net al functionarilor din administratia publica a fost de 1.039,6 lei noi (10,3 milioane lei vechi), cu 44% mai mare decat nivelul salariului mediu net pe economie.
In aceste conditii, costurile totale efective privind forta de munca din administratia publica (inclusiv impozitul pe salariu si cota de contributii sociale) s-au ridicat in luna iunie la suma de aproximativ 312,4 milioane de lei noi (86,5 milioane de euro). Cumulate de la inceputul anului, cheltuielile de personal din administratia publica au reprezentat peste 516,1 milioane de euro.
Florin Pogonaru sustine ca salarizarea personalului din administratie nu se face conform unor standarde coerente.
“In Uniunea Europeana, functionarii sunt remunerati diferentiat, in functie de nivelul de calificare si de performantele obtinute. Din discutiile pe care le-am purtat cu Ministerul Administratiei si Internelor, nu a rezultat ca s-a aplicat vreun astfel de criteriu in ceea ce priveste salarizarea personalului din administratie”, a spus presedintele AOAR.
El a amintit ca, in primele 6 luni ale anului, numai o mie de functionari au obtinut certificate ECDL de utilizare a calculatorului. ECDL (European Computer Driving License) reprezinta un standard agreat la nivel european pentru instruirea si certificarea capacitatii de utilizare a calculatorului personal.
“Asta dovedeste ca nivelul noilor angajati in administratie nu corespunde standardelor UE”, a mai declarat Pogonaru.
La polul opus, in industrie, numarul de salariati a scazut cu 11.500 de persoane in primul semestru, ajungand la 1.722.200. Cele mai puternice scaderi de personal au fost inregistrate de industria de masini si echipamente (de unde au fost concediate 8.600 de persoane), industria celulozei si hartiei (7.200 de concedieri), industria textila si de articole de imbracaminte (6.900 de concedieri) si cea de produse chimice (6.000 de concedieri).
Nici in continuare perspectivele nu sunt bune, avand in vedere ca ritmul de crestere al productiei industriale s-a redus, la fel ca si productivitatea.
“Ne trec apele cand vedem ca, de trei luni, productia incetineste, si nici productivitatea nu sta mai bine, si ne intrebam daca este un accident sau deja avem o problema”, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la conferinta de presa sustinuta luni.
Viorel Catarama este pesimist si spune ca sunt de asteptat “disponibilizari masive in industriile care lucreaza pentru export”.
Deprecierea euro in raport cu leul i-a afectat pe exportatori, avand in vedere ca ei incaseaza mai putini lei pentru marfurile vandute peste granita, iar la intern cheltuielile in lei au crescut, in special cele cu utilitatile si salariile.
O parte din companii sunt nevoite sa faca reduceri de personal si sa-si restructureze operatiunile daca vor sa-si mentina marjele de profitabilitate.
Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), considera ca aceste reduceri de personal reprezinta singura varianta de restructurare aflata la indemana companiilor. Din cauza aprecierii accelerate a leului si a conjuncturii externe nefavorabile, industria s-a confruntat in trimestrul al doilea din 2005 cu scaderi importante ale profiturilor, conform unui studiu efectuat de GEA.
“Companiile industriale sunt afectate de scaderea profiturilor, pentru ca le lasa mai putini bani pentru investitii. In absenta investitiilor, singurele solutii pentru restructurare raman concedierile sau reorientarea catre alti furnizori”, a declarat pentru ZF Liviu Voinea.
Cresterea fara precedent a numarului de salariati din administratie vine pe fondul discutiilor dintre oficialii guvernamentali si reprezentantii Fondului Monetar International, privind cheltuielile ocazionate de personalul din sistemul bugetar.
Pe 23 iunie 2005, la finalul vizitei oficiale a misiunii FMI in Romania, reprezentanta Fondului si Guvernul Romaniei au publicat o declaratie comuna. Aceasta facea referire la “cresterile mari de salarii din sectorul public” si la un program al autoritatilor de la Bucuresti care “sa ofere o baza solida pentru temperarea presiunilor cererii excesive, alimentata de cresterea rapida a salariului real si de explozia creditului de consum”.
In acelasi timp, oficialii guvernamentali au anuntat un pachet de masuri de reducere a cheltuielilor de personal din sectorul bugetar, constand in sistarea angajarilor de noi salariati (inclusiv in sanatate si educatie, si nu doar in administratia publica) si chiar inghetarea salariilor functionarilor publici.
Contactat de Ziarul Financiar pentru un comentariu legat de cresterea numarului de functionari din administratie, Graeme Justice, reprezentantul FMI la Bucuresti, a sugerat ca Ministerul de Finante este cea mai indicata sursa pentru precizari. De asemenea, Oana Marinescu, purtatorul de cuvant al Guvernului Romaniei, s-a abtinut de la comentarii si a indicat directia Finantele Publice. Pana la inchiderea editiei, Ministerul Finantelor nu a oferit un raspuns pe aceasta tema.
In Romania, la ora actuala lucreaza circa 4,6 milioane de salariati, dintre care aproape un milion sunt angajati ai statului, fie in administratia publica, fie in educatie, sanatate sau diverse ramuri industriale. Restul de pestre 3 milioane si jumatate reprezinta angajati din sectorul privat, sector care are un aport de 75% la formarea Produsului Intern Brut. Salariatilor din tara li se adauga cei aproximativ 2 milioane de romani plecati la munca in strainatate. Concluzia acestor fapte: statul roman a angajat in aceasta prima jumatate a anului din ce in ce mai mult, pentru a administra din ce in ce mai putin.
mihai.bobocea@zf.ro