Marketingul politic, sau cum sa “vinzi” imaginea unei personalitati politice sau a unui partid, este o activitate in plina dezvoltare in Romania, in conditiile in care partidele tind sa recurga tot mai mult la specialisti in domeniu, iar pretul unei astfel de campanii poate ajunge si la un milion de dolari.
“Primul produs al marketingului politic din Romania este Theodor Stolojan” in 1992, care, ca premier, a avut o campanie de imagine eficienta, ce a dus la imaginea pozitiva a guvernarii sale si la popularitatea ridicata de care s-a bucurat si dupa plecarea in strainatate, afirma Bogdan Teodorescu, presedintele IMOLA Communications, o firma specializata pe relatii publice.
Potrivit lui Teodorescu, o alta creatie de pionierat in domeniu a fost campania FSN antiprivatizare, fundamentata pe conceptul “Nu ne vindem tara”.
Derularea campaniilor si costurile acestora difera in functie de obiectivele lor, si de ce servicii doreste cumparatorul. Radu Florescu, managing director la Saatchi&Saatchi, afirma ca o astfel de campanie poate porni de la 100.000 $ si poate ajunge si la un milion de dolari. “Partidul vine de obicei cu un buget, iar noi ii spunem ce putem face de acesti bani”, afirma Florescu.
Potrivit lui Teodorescu, “este o mare diferenta intre campania unui candidat care doreste sa devina presedintele Romaniei si un candidat, angajat in aceeasi cursa, care isi propune sa negocieze voturile obtinute”.
Activitatea se ceruleaza dupa anumite reguli. Corina Vintan, director de relatii publice la Saatchi&Saatchi, spune ca firma stabileste un concept de creatie, o strategie de relatii publice si de contractare publicitate media.
Orice campanie este prefatata de o cercetare in teren care stabileste temele agendei electorale – adica subiectele importante pentru electorat, dar diferentiate pe segmente socio-profesionale, arata Vintan.
Apoi, specialistii agentiei creeaza mesajele prin care aceste teme sunt transmise apoi electoratului si care sunt testate pe esantioane reprezentative.
Metodele depind de notorietatea persoanei promovate. Pentru un necunoscut, este de preferat publicitatea propriu-zisa, mai ales ca aparitia ei este sigura si nimeni nu intervine in continut, mai spune ea.
Serviciile sunt de monitorizare, analize, strategie, creatie, productie si implementare, explica Teodorescu, adaugand ca durata unei campanii se raporteaza in special la scopul campaniei si la publicul tinta.
O problema apare in colaborarea cu partidele, deoarece acestea nu au specialisti de comunicare si imagine. “Au oameni foarte buni in politica si destul de buni in comunicare, dar in foarte putine cazuri au oameni foarte buni in amandoua. Este mai mult o aroganta a politicienilor, care cred ca stiu cum sa le faca pe amandoua”, apreciaza Florescu.
O firma care face servicii de marketing politic isi selecteaza clientii. “Nu putem lucra cu toate partidele. Exista un punct moral si de bun simt. In nici un caz nu in acelasi timp”, spune Radu Florescu. “Pentru evitarea conflictelor de interese, firma noastra lucreaza cu un singur candidat sau cu un singur partid intr-o perioada data”, adauga si Bogdan Teodorescu.
Marketingul politic abia se dezvolta acum in Romania, insa principalele strategii sunt cele utilizate in Occident, potrivit lui directorului Saatchi&Saatchi. Presedintele Imola Communications afirma insa ca exista diferente intre piata occidentala si cea romaeasca datorita atitudinii actorilor politici.
Acestia fie manifesta “o anumita timiditate” de a apela la astfel de servicii, fie o fac doar pentru campaniile electorale. “Nu exista inca nevoia constientizata de prelucrare continua a imaginii, inclusiv de exploatare a perioadelor dintre anii electorali”, sustine Teodorescu.
El mai spune ca o alta diferenta este “atitudinea neprofesionista” pe care au au uneori institutele de sondare a opiniei publice, in sensul in care isi permit sa se joace cu cifrele”.