Creditele în lei, în cea mai mare parte finanțări de consum fără garanții, sunt de altfel cele care dau cele mai mari dureri de cap bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment fiind de peste 11% la sfârșitul lunii octombrie, potrivit datelor BNR.
De exemplu, în Sălaj ponderea restanțelor la creditele în lei urcase la 20,8% din total la sfârșitul lunii octombrie, în timp ce în Suceava ponderea acestora ajungea la 20,2% din soldul total al creditelor. În alte trei județe (Galați, Bistrița-Năsăud și Neamț) ponderea trecea de 16%. La polul opus se situează județul Gorj, unde restanțele nu depășesc 6% din total.Bancherii spun că sunt diferențe destul de mari de la un județ la altul în condițiile în care anumite zone sunt mai puternic afectate decât altele de rata șomajului sau de scăderea activității econonomice. Multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni și monitorizează mai atent zonele cu probleme.
Bistrița este unul dintre județele cu cele mai slabe economii, în timp ce Galați este un județ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză în 2009 și în prima jumătate a lui 2010 – industria siderurgică și cea navală. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistrița în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, față de o medie națională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).
Și la creditele în valută apar fluctuații mari în ceea ce privește ponderea restanțelor. Astfel, dacă media la nivel național este de circa 8%, există județe precum Alba, Arad sau Galați în care ponderea restanțelor depășește 13%. De altfel, în Alba ponderea restanțelor la valută ajunge chiar la 15,7%.
La sfârșitul lunii octombrie, ratele neplătite la timp la creditele în valută echivalau cu 12 miliarde de lei (2,76 mld. euro) și reprezentau 8,4% din totalul finanțărilor în alte monede. În paralel, soldul restanțelor la creditele în moneda națională era de 9,4 miliarde de lei, în creștere cu 27% față de anul trecut.
Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de restanțele la creditele în lei, în ultimul an întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic, depășind volumul restanțelor la lei. Spre exemplu, în cazul restanțelor la valută creșterea a fost de 50% în ultimul an.
La nivel agregat, firmele și clienții individuali ai băncilor aveau rate neplătite la timp de peste 21 miliarde de lei (4,9 mld. euro) la sfârșitul lunii octombrie, cu echivalentul a circa 150 mil. euro peste nivelul din septembrie.
Creșterea restanțelor a accelerat cu 30% în octombrie după ce în luna anterioară soldul întârzierilor la plată urcase cu echivalentul a 115 mil. euro, potrivit datelor BNR. Avansul a fost chiar mai redus în lunile de vară, când ritmul lunar de creștere a restanțelor fusese de 80-90 mil. euro.
Ratele neplătite la timp reprezentau 9,6% din stocul total al creditelor la sfârșitul lunii ocombrie, în condițiile în care volumul total al restanțelor populației și ale companiilor a crescut cu 34% în ultimul an. Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condițiile în care mulți clienți nu dau semne că reușesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor. Ultimele date disponibile arată că numai în luna septembrie valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante a urcat cu echivalentul a 1,4 miliarde de lei (325 mil. euro).
Unii bancheri susțineau în trecut că în unele zone restanțele au explodat și din cauza fraudelor, clienții aducând la bancă adeverințe de venit false pentru a obține credite, Bistrița-Năsăud fiind unul dintre județele afectate de acest fenomen.