Sedinta de Guvern de astazi va avea ca tema principala discutarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2006. Saptamana trecuta au inceput discutiile intre Ministerul Finantelor si celelalte ministere, pentru a negocia suplimentarea cheltuielilor pentru anul 2006. Un lucru foarte greu de realizat tinand cont ca nu exista suficiente venituri.
Oricum, propunerea de buget ce va fi analizata de catre Guvern este fundamentata pe multe presupozitii. Un prim “probabil” este legat de faptul ca actuala varianta de buget nu tine cont de influentele asupra veniturilor datorate propunerilor de modificare a Codului fiscal, initiativa legislativa aflata inca in dezbatere publica. In anul 2003, Codul fiscal a fost gandit ca un instrument care sa asigure stabilitate si predictibilitate mediului de afaceri, dar a devenit un instrument “probabil”.
Zilele trecute, Ministerul Finantelor anunta ca renunta la impozitarea veniturilor persoanelor care lucreaza in domeniul informaticii, iar impozitul pe mijloacele fixe va fi revizuit si aplicat numai anumitor companii; inca nu stim cate alte modificari vor mai fi facute. Chiar si membrii cabinetului (vicepremierul Pogea si ministrul economiei Seres) s-au aratat sceptici in privinta unor propuneri din actualul Cod fiscal. Un lucru este sigur, luni, Guvernul va discuta un buget care nu poate cuprinde propunerile legislative de modificare a fiscalitatii pentru 2006 pentru ca nu stim care sunt acestea. “Probabilul” din Codul fiscal face din legea bugetului un proiect putin credibil si nesustenabil.
La toate aceste incertitudini se mai adauga una: proiectul de buget urmeaza sa fie discutat, spre sfarsitul lunii octombrie, cu FMI. Probabil, dupa aceste discutii, vor exista o serie de modificari semnificative atat a bazei de plecare (vezi realizarile anului 2005), cat si a calculelor aferente anului 2006. Acest lucru se datoreaza in primul rand faptului ca discutiile de la Washington au fost un esec, delegatia romana fiind nepregatita, prezentandu-se fara calcule amanuntite.
Astfel, putem constata ca avem un buget care, probabil, va fi prezentat pana la 15 octombrie 2005, dar care va cuprinde indicatori economico-financiari care vor fi modificati in lunile urmatoare (dupa plecarea misiunii FMI si dupa aprobarea Codului fiscal). Guvernul nu face decat un exercitiu de imagine prin aceasta incercare de a finaliza bugetul in termenul prevazut de lege, pentru ca il transforma intr-un instrument financiar care va trebui modificat in scurt timp.
Optimismul guvernantilor fata de rezultatele acestui an este extraordinar! Citind atent varianta de toamna a indicatorilor economici, constatam ca, pentru acest an, este prognozata o crestere economica de 5,7% din PIB, comparativ cu anul precedent. O analiza sumara a dinamicii cresterii economice ne arata ca, de la 5,9% in primul trimestru, aceasta a coborat semnificativ in trimestrul II la 4,1%, rezultand pentru semestrul I o crestere de 4,9%. Atingerea obiectivului actualului Guvern (in 2005, crestere de 5,7%) ar presupune o crestere in semestrul II de peste 7%, tinta imposibil de obtinut avand in vedere estimarile pentru semestrul II in industrie, constructii si servicii.
In primele 7 luni, cresterea productiei industriale a fost de doar 1%, iar productivitatea muncii, in prima parte a anului, a inregistrat cresteri de trei-patru ori mai mici decat in perioada corespunzatoare a lui 2004. Aceste elemente ne arata ca prognoza cresterii economice pentru anul in curs este gresita.
Pentru 2006, Guvernul estimeaza o crestere economica de 6%, o tinta nerealista deoarece, in conditiile unei cresteri de numai 3-4% anul acesta, va fi nevoie de o crestere de 8,5-9% in anul care urmeaza. Si acest exemplu ne arata cat de “probabil” este acest proiect de buget, iar definitivarea lui nu va putea sa aiba loc fara amendarea, in mod corect, a tuturor indicatorilor economici.
Chiar daca va fi un buget corect, va avea resurse mai mici decat in 2005, venituri care se situeaza din nou sub limita de 30% din PIB si nu va raspunde cerintelor de dezvoltare si restructurare ale unor sectoare importante precum educatia si sanatatea. Va fi doar un buget al sperantelor.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru al finantelor (2001-2004)
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.