O criza politica inecata in inundatii

Dupa varful de 67 de litri pe metru patrat, pe ora, meteorologii estimeaza ca vom avea ploi abundente pana in octombrie, cand sunt programate alegerile anticipate. Ce inseamna asta? Ca pana in octombrie vom fi martorii unei crize politice continue, inecata saptamanal in inundatii. Intr-un asemenea context, politica romaneasca s-ar putea confrunta cu o premiera. Politicienii nu-i vor mai consulta doar pe consilierii sau pe analistii politici pentru a identifica calea optima de actiune. Ei va trebui sa faca vizite mai dese la…. meteorologi pentru a-si planifica strategia de actiune. Si, probabil, nu vor mai parasi jurnalele de actualitati dupa stirile sportive, ci vor urmari infrigurati buletinul meteo pentru a sti daca sunt oportune sau nu o conferinta de presa, un comunicat sau o declaratie care sa puna sare peste focul crizei politice.

Daca politicienii nostri au un comportament rational, este de asteptat o adaptare a lor la agenda reala a populatiei si deci o trecere in plan secund a proiectului alegerilor anticipate. Deocamdata insa, ei nu au dovedit o asemenea abilitate. Incrancenarea cu care PNL transmitea intr-o recenta conferinta de presa detalii privind pregatirea pentru alegerile anticipate, in conditiile in care inca nu s-au numarat mortii inundatiilor, aminteste de ravna cu care se intreceau taranistii in urma cu 6-7 ani sa-si sape propria groapa, sa devina mai antipatici, mai izolati si mai rupti de problemele reale ale oamenilor. Comparativ, PD demonstreaza ca nu si-a pierdut simtul politic. Democratii au inchis, pe moment, subiectul anticipatelor. Tacerea lor arata o evaluare corecta a contextului si exprima fidel decalajul dintre un PNL specializat in incasarea bilelor negre si un PD mai agil si mai priceput in evitarea obstacolelor.

Criza inundatiilor mi-a mai prilejuit o revelatie. Nici Basescu nu mai este cel pe care il stiam. Chiar daca a emis acele mesaje specifice, fixate contra curentului intr-o prima faza, dar care ulterior sunt acceptate si adoptate de majoritate, Basescu a parut oarecum depasit de evenimente. In primul rand a actionat cu foarte multa intarziere. Poate nu a dorit sa-l ecraneze pe premierul Tariceanu, poate s-a ferit de costurile de imagine, poate ca nu a vrut sa le dea satisfactie pesedistilor care-i solicitau implicarea, poate s-a lasat asteptat pentru a ridica gradul de interes fata de interventia sa, dar cert e ca efectul nu a fost cel scontat. Ca presedinte, a emis cateva semnale corecte politic; ma refer in primul rand la clasamentul prioritatilor: viata oamenilor, infrastructura, casele. Cu toate ca, in cazul refacerii caselor, precizarea “daca mai raman bani”, desi sincera, a fost total neinspirata, ingropand sperantele miilor de familii care risca sa ramana la iarna pe drumuri. Ca lider politic, a dovedit numeroase incoerente care i-au invalitat rolul de reper stabil in functie de care ar fi trebuit sa se orienteze populatia. Sunt cel putin trei momente care sustin aceasta ipoteza.

Schimbarea brutala a atitudinii. Traian Basescu a calcat pe urmele lui Calin Popescu-Tariceanu schimbandu-si mesajele cu 180 de grade. Dupa ce, intr-o prima faza s-a lansat intr-o critica brutala a populatiei care nu a respectat avertismentele date de autoritati si nu a parasit la timp zonele inundate, presedintele s-a razgandit a doua zi. Nu a mai fost atat de sigur ca autoritatile si-au facut treaba si a ordonat o ancheta.

Atacul asupra presei. In incercarea corecta de a calma accentele isterice ale unei parti a presei, Traian Basescu a lansat mai multe atacuri la adresa jurnalistilor si a analistilor. Efectul imediat a fost ostilizarea mass-media si scurtcircuitarea capacitatii de comunicare a guvernantilor.

Privilegierea agendei anticipatelor. Prin refuzul de a lua in discutie decretarea starii de urgenta, al carei efect secundar ar fi fost intarzierea procedurilor de declansare a anticipatelor, presedintele si-a deconspirat intentiile in legatura cu acest proiect. Un element secundar pe care l-am inteles a fost ca tentativa de mediere de martea trecuta pentru a se inchide subiectul anticipatelor nu a fost decat un simplu exercitiu de imagine.

In tot acest context, disonanta grava dintre prioritatea politicienilor puterii si agenda populatiei risca sa produca o ruptura majora intre Alianta D.A. si electorat. In Germania, SPD-ul a castigat alegerile pe fondul gestionarii bune a inundatiilor, dar revenirea social-democratilor germani a fost posibila pentru ca autoritatile nu s-au razboit nici cu populatia, nici cu presa, ci doar cu furia apelor.

Astazi este anuntata demisia premierului, lucru care pune in miscare trenul anticipatelor. Aceasta decizie se poate dovedi fatala pentru putere. Traian Basescu a castigat alegerile pe fondul unui mesaj cu puternice accepte morale. Or, imoralitatea declansarii anticipatelor in plina criza a inundatiilor ar putea compromite tocmai aceasta dimensiune fundamentala a mesajului D.A.. Mai mult, motivatia anticipatelor este si ea invalidata politic si moral in conditiile in care parlamentarii PD si PNL au votat pana la urma legile modificate de reforma a justitiei. Daca ei ar fi votat impotriva, atunci semnalul politic era clar, iar responsabilitatea crizei ramanea in bratelele PSD-ului. Numai ca, prin votul lor din Parlament, demisia premierului nu mai are justificare. Cu o demisie nemotivata si o criza politica inoportuna, Alianta D.A. este pe cale sa completeze lista victimelor inundatiilor cu un nou deces… politic de aceasta data.

* Remus Stefureac este doctorand in stiinte politice la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

remus.stefureac@zf.ro