Londra anului 1840 și începutul erei victoriene conturează fundalul romanului “Plăcerile bărbaților”* de Kate Williams, ce îi va interesa pe cititorii pasionați de istorie, de viața capitalei engleze, de atmosfera dickensiană și de misterele din cărțile lui Wilkie Collins, de un anume spirit al timpului ce se reflectă în toate artele, recuperat și reinventat astăzi de film și ficțiune.
Punctul forte al scriitoarei este cunoașterea istoriei și preocuparea pentru secolul al XIX-lea: Kate Williams a studiat istoria, cu masterat la Universitatea din Londra și cu doctorat la Oxford, dă consultații pentru televiziune și găzduiește emisiuni documentare istorice, a publicat două volume centrate asupra a două figuri feminine relevante pentru monarhia britanică – Regina Victoria și Emma Hamilton.
Autoarea știe să transfere abil talentul de povestitoare în cărțile de istorice, încât lectura să încânte, știe să folosească cunoașterea detaliată a epocii în ficțiune. Încearcă să condenseze foarte multe în acest roman: conflictele sociale prinse la microscop în relația dintre stăpâni și servitori, prezența unei societăți secrete bizare, crimele în serie ce țin orașul sub teroare, snobismul clasei superioare și secretele de familie, tratarea psihozelor și a cazurilor de nebunie.
“Plăcerile bărbaților” este povestea unei tinere cu o imaginație debordantă și cu o sensibilitate accentuată. Catherine Sorgeuil a suferit o traumă în copilărie, provocată de pierderea fratelui și de înstrăinarea de familie care a trimis-o pentru tratament în case de sănătate specializate în tratarea bolilor psihice. Când rămâne fără familie, o ia în grijă unchiul ei, adorat în copilărie, dar care acum îi provoacă neliniște și suspiciuni.
În apropierea casei, într-un cartier rău-famat încep crimele în serie care au victime fete din familii modeste, care lucrau în ateliere sau ca servitoare. Catherine Sorgeuil știe că are propriile secrete, se consideră pe ea însăși malefică, pentru că în copilărie avea vise îngrozitoare cu moartea părinților și a frățiorului, așadar crede că poate să ghicească, să intuiască și dorințele și planurile criminalului.
Catherine nu duce o viață dublă, ci triplă. Mai întâi, o bântuie amintirile și vina ce o poartă, apoi viața cotidiană, cu vizite și relații sociale impuse de unchiul ei, care plănuia o căsătorie avantajoasă pentru ea. A treia viață o aruncă în aventura unor căutari: iese din casă pe furiș, noaptea, și merge în locurile unde au avut loc crimele, vrea să afle secretele tinerelor din lumea bună pe care le vizitează, precum domnișoara Grey sau Edwarda.
Prin relațiile fetei cu personajele din jur, scriitoarea investighează moravurile unei epoci în căutarea stabilității, căci abia urcase pe tron regina Victoria, iar căsătoria ei cu un văr primar naște dispute în rândul supușilor. Romanul sugerează un model prezent într-un curent subteran privind căsătoria ce ar păstra puritatea sângelui și ar duce la urmași mult mai puternici și energici – iar eroina va descoperi uluită cercetările făcute de unchiul ei și planurile pentru viitor.
Romanul analizează și ipocrizia educației fetelor din clasa superioară, insinuând și practici lesbiene între fete și servitoare, duplicitatea ce domnește în viața de familie și în societate. Aparențele sunt doar lustru ce plesenește la prima atingere, iar Catherine ajunge să pună la îndoială și tot ce a trăit. Reușește să revadă casa din Richmond unde copilărise, cu ajutorul pretendentului ei, și lui i se confesează.
Catherine înțelege că este victima unei conspirații odioase, începută probabil chiar de la nașterea ei, descoperă și cât de aproape de ea era criminalul în serie, dar ca prezență fizică, nu psihică. Și amintirile ei, coșmarul trăit ani în șir, tratamentele medicale capătă o altă semnificație… Kate Williams a scris un roman cu o eroină parcă ieșită dintr-un film al lui Hitchcock.
*) Kate Williams, Plăcerile bărbaților, traducere din limba engleză de Miruna Voiculescu, Editura Polirom, 2012, 424 pag.