Europa este furioasă. Prețurile energiei cresc, alimentând scumpirile la pompă și inflația. Creșterea stagnează. Iar costurile de finanțare urcă în Franța, Italia, Spania și Grecia, însemnând că banii care ar fi putut fi folosiți pentru reclădirea școlilor, subvenționarea locuințelor sau despăgubirea fermierilor loviți de secetă trebuie acum să meargă către plata creditorilor, scrie Politico.
Consecințele la nivelul societății ale acestei crize tot mai profunde a costurilor de trai apar deja, de la revolte și jafuri în Franța apărute pe marginea protestelor pașnice, până la lanțurile de aprovizionare blocate în Italia și desfășurările de corturi în piețele istorice ale Spaniei.
Însă soluționarea problemelor care-i împing pe oameni în stradă pare să fie dificilă pentru guvernele în criză de bani ale Europei.
„Nicio altă generație nu s-a confruntat, în ultimii 50 de ani, cu atât de multe provocări”, arată Pouria Amirshahi, un parlamentar francez din partidul verzilor.
Cu temperaturile în scădere și criza energiei care nu dă semne de temperare, o iarnă a nemulțumirii se profilează la orizont în Europa, în timp ce pe întreg continentul vor avea loc alegeri extrem de importante.
Situația din Franța este îndeosebi îngrijorătoare pentru stabilitatea generală a UE, având în vedere că țara este a doua mare economie a blocului.
Însă situația Franței nu este unică.
„Din punctul de vedere al costurilor de trai, situația din Franța nu este atât de diferită de cea din restul Europei¨, arat economistul german Carten Brzeski, de la ING.
Potrivit Mariei Hyland, cercetător la Eurfound, agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și muncă, criza costurilor de trai „subminează” contractul social dintre generații, în condițiile în care tinerii europeni au în față perspectiva de a nu-și vedea împlinită „așteptarea implicită” de a fi la fel de prosperi ca și părinții lor.
Toate privirile sunt acum îndreptate asupra temperaturilor în scădere și prețurilor în creștere la energie, care urmează să pună presiune uriașă asupra bugetelor gospodăriilor.
Phuc-Vinh Nguyen, director al Centrului pentru Energie din cadrul Institutului Jacques Delors, arat că sunt de așteptat mișcări sociale în condițiile în care mecanismenele instituite de guverne pentru a proteja gospodăriile de scumpirea energiei adusă de războiul din Iran sunt pe cale să expire.
Nicio țară nu pare imună, Germania profilându-se drept una dintre cele mai vulnerabile în această iarnă.
ìGermania se numără printre țările de urmărit pentru că rezervele sale de gaze se situează la niveluri istoric scăzuteî, potrivit lui Nguyen.
Acest lucru înseamnă că gospodăriile germane se vor confrunta probabil cu facturi foarte mari la încălzire, iar tensiunile de pe piața gazelor se vor propaga de asemenea probabil pe piețele de electricitate și în țările vecine, arată acesta.
Brzeski de la ING este de acord.