Piata constructiilor din Romania s-a apropiat inca de anul trecut amenintator de pragul de 5 miliarde de euro, pe care il va depasi cu siguranta in acest an, afirma unii jucatori de pe piata. Industria constructiilor este insa de ani de zile terenul unor paradoxuri.
Piata de profil are o rata de crestere mare, o pondere de circa 9% in economie si concentreaza peste 314.000 de angajati, numar care indica una dintre cele mai mari sectoare din punct de vedere al personalului.
Cu toate acestea, constructorii se numara printre cel mai prost platiti salariati din Romania, cu un castig salarial mediu brut de 201 euro la finele anului trecut, cu 20% sub media la nivel national.
Potrivit unor date ale Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), costul cu ora de munca pentru un constructor roman se situeaza undeva la 1 euro, fata de 20 de euro in Occident. Fapt pentru care, dupa 1990, un mare numar de constructori romani au ales sa plece din tara si sa lucreze oficial sau “la negru” in Israel, Germania, Spania, Franta sau alte state din Vest.
Pe de alta parte, numarul mare de firme de constructii din Romania mascheaza un adevar “sinistru” – din cele 24.000 de firme inregistrate ca avand domeniu de activitate in constructii peste 20.000 de firme activeaza ca microintreprinderi si au in total circa 35.000 de angajati, ceea ce inseamna in medie sub doi angajati pe intreprindere, mai spun sursele citate. Cu toate ca numarul comenzilor este in crestere, apar cartiere rezidentiale, se dezvolta industria creditului ipotecar si imobiliar, multe companii din sector sunt decapitalizate si supradimensionate.
Tinta de 10% in acest an
Piata constructiilor din Romania isi va continua ritmul de crestere si in 2005 cu pana la 10%, alimentata de proiectele mari de infrastructura, estimeaza unii jucatori de profil.
“Cred ca ritmul de crestere al pietei va fi de 8 – 10% in 2005”, afirma Emil Timofti, directorul general al Hidroconstructia, cea mai mare companie de constructii din Romania, care mizeaza pe dezvoltarea volumului de infrastructura mare. Anul trecut actorii de pe piata au fost intr-o stare de expectativa, anuntandu-si doar disponibilitatea de a lucra ca subcontractori cu americanii de la Bechtel in cadrul celui mai mare proiect de infrastructura din Europa.
Americanii au facut publica la finele anului trecut lista de subcontractori, care cuprinde circa 33 de firme, de la Tender SA, Hidroconstructia pana la hotelul Marriott din Bucuresti. Valoarea contractului de executie la autostrada Transilvania este de 2,2 miliarde euro. Proiectul a captat puternic atentia producatorilor si furnizorilor de materiale de constructii din Romania, in special a producatorilor de ciment, beton si agregate precum Lafarge Romcim, Holcim Romania si Carpatcement Holding Romania.
Cresterea pietei va fi sustinuta, de asemenea, de executia proiectelor de ocolire (centura) a unor orase. In Romania, constructiile noi precum constructia de case si vile a luat amploare in ultimii ani, ceea ce a incurajat in ultimii doi ani investitorii sa achizitioneze sau sa lanseze capacitati noi de materiale de constructii.
Cladirile rezidentiale au avut numai intr-un singur trimestru din 2004 o crestere de 22,3%, depasind de circa trei ori rata de crestere globala a pietei de profil. Insa cu toate acestea, ponderea in totalul pietei ramane modesta, de circa 12%, ceea ce induce o influenta aproape nesemnificativa la nivel global.
Astfel, cresterea globala a pietei de constructii a fost captata in cea mai mare parte in 2004 si in 2003 de catre companiile straine cu operatiuni locale si mai putin de catre companiile romanesti, care sunt mai degraba pe contransens cu evolutia pietei. Tendinta se accentueaza si in acest an, unde marile companii romanesti continua sa fie pesimiste.
Companii precum Hidroconstructia si CCCF au inregistrat un declin al afacerilor, iar altele au stagnat sau au avut o crestere moderata in valoare reala. In schimb, producatorii de materiale de constructii, controlati in mare parte de investitori straini sau de firme de constructii straine active in Romania, si-au crescut rapid afacerile.
De exemplu, Hidroconstructia a inregistrat in 2004 o noua scadere a veniturilor totale, care s-au redus cu circa 2% pana la 117,8 milioane de euro. De cealalta parte, companii precum Astaldi (Italia) sau Diekat (Grecia) beneficiaza de pe urma pozitionarii pe lucrarile pentru autostrazi sau pe proiectele cu finantare europeana, unde sunt impuse criterii stricte de participare. Accesul companiilor romanesti la proiectele de mare anvergura nu este posibil decat din postura de subcontractant datorita lipsei de experienta pe acest segment, ceea ce directioneaza contractele de valori mari catre companiile straine puternice.
Statul isi pastreaza reputatia de client rau platnic, cu plati efectuate cu intarziere, situatie ce se reflecta in bilanturile companiilor cu comenzi mari in aceasta zona.
Pe de alta parte, intarzierea platilor catre constructori creeaza o discrepanta intre statisticile oficiale privind volumul de constructii si incasarile reale ale firmelor de profil, situatie semnalata de reprezentanti ai patronatelor din industria constructiilor.
Unde se “refugiaza” constructorii romani?
Fuga pentru mentinerea sau imbunatatirea marjelor de profit slabe de pe piata lucrarilor de constructii determina multe companii de constructii sa treaca la investitii in capacitati de productie de materiale de constructii.
Hidroconstructia a anuntat ca este interesata de o asociere cu o firma austriaca pentru derularea unei investitii in vederea producerii de asfalt, proiect estimat la cateva milioane de euro.
Oficialii Hidroconstructia afirma ca au comandat deja un studiu de fezabilitate, fiind convinsi de potentialul mare al noii afaceri, care ar ajuta compania sa se pozitioneze si ca furnizor in afacerea autostrazilor. Compania de constructii CCCF a intrat recent pe piata materialelor de constructii cu o fabrica de caramizi.
Compania de constructii Arcom Bucuresti are cea mai mare experienta in domeniul asocierilor cu companii internationale si al investitiilor pe piata materialelor de constructii. Arcom a facut primul pas pe piata de gips carton, unde a derulat o investitie in construirea primei fabrici de profil din Romania, in apropiere de Capitala.
Ulterior, francezii de la Lafarge au intrat in afacerea dezvoltata de Arcom si au preluat controlul companiei, avand o detinere de 90%. Arcom a vandut in doua transe pachetul respectiv de actiuni, valoarea cumulata a tran-zactiilor apropiindu-se de 8 mil. euro. Arcom este in asociere si cu firma germana Gealan pentru producerea de tamplarie din PVC si are afaceri si in alte zone ale pietei de materiale de constructii.
Compania de constructii Con – Dem, detinuta de omul de afaceri Nicolae Zahiu, produce panouri de constructii demontabile, care sunt folosite la construirea caselor pe structura metalica. Dupa derularea unor contracte cu Nuclearelectrica pentru construirea de case demontabile la Cernavoda, compania a dat lovitura, reusind sa castige o comanda in valoare de aproximativ 150 mil. euro in Algeria.
adrian.mirsanu@zf.ro