Cine a văzut filmul Agora (2009) – regizat de Alejandro Amenabar – cunoaște deja povestea impresionantă a Hypathiei, filosof și om de știință (să nu uităm că, în Antichitate, filosofia nu era încă ruptă de științele exacte: fizică, matematică, astrologie ș.a.). Hypathia din Alexandria (n. între 350-370 d.Hr. – d. 415 d.Hr.), care a trăit în Egiptul roman, este considerată cea mai mare minte feminină a antichității și, totodată, prima matematiciană din istorie. Simbol al gândirii independente, Hypathia avea să-și găsească sfârșitul în circumstanțe tragice.
Încercând să aflu mai multe despre cea considerată „o martiră a științei”, am descoperit cu surprindere cartea O istorie a Matematicii. Antichitatea, Editura Nomina, Pitești, 2009, elaborată de distinsul prof. univ. dr. Adrian C. Albu, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Cu surprindere, dar și cu entuziasm, întrucât lucrarea reușește să găsească un echilibru perfect între informația academică și prezentarea fermecătoare și accesibilă.
Este adevărat, în România au apărut de-a lungul anilor câteva cărți de istoria matematicii, fie traduse: E. Kolman (Istoria matematicii în antichitate, 1963); A.P. Iușkevici (Istoria matematicii în Evul Mediu, 1963), H. Wieleitner (Istoria matematicii de la Descartes până la mijlocul secolului al XlX-lea, 1964), fie având autori români: A. Toth (Istoria matematicii, 1971); N. Mihăileanu (Istoria matematicii, 2 volume, 1974; 1981); N. Both (Curs de Istoria matematicii, 1996); A.C. Albu (Istoria matematicii. Perioada veche, Evul Mediu și Renașterea, 1997). Dar aceste cărți practic nu mai pot fi găsite sau pot fi găsite cu mare dificultate, unele pentru că au fost de mult epuizate, altele pentru că au apărut ca și cursuri universitare sau au fost tipărite la edituri cu un tiraj foarte mic și, ca atare, au avut de la început o difuzare restrânsă.
De aceea, atât prin structura și conținutul său, dar mai ales prin stilul de abordare, cartea d-lui profesor Albu vine să acopere un gol cu totul nejustificat în literatura științifică românească și anume lipsa unei cărți ample de Istoria matematicii de la origini până în prezent, scrisă de un autor român.
Există mai multe modalități de a scrie o carte de istoria matematicii. Cei mai mulți autori preferă o prezentare cronologică, pe civilizații umane sau zone geografice, a celor mai semnificative momente și realizări matematice, fără a proiecta faptele matematice în contextul istoric în care acestea s-au produs.
Așa cum sugerează și titlul volumului la care ne referim, perspectiva din care sunt prezentate realizările matematice vizează în principal „arta matematică”, ceea ce impune de la sine prezentarea atât a „pieselor”, dar și a „autorilor” acestora. Și cum orice „piesă” trebuie să aibă și un „decor”, în fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituită – în epoci istorice foarte îndepărtate – scena politică, socială și economică a perioadei în care au fost obținute acele realizări științifice.
Monografia este organizată pe 3 capitole: I. Egiptul. Mesopotamia; II. Grecia. Lumea greco-romană; III. China. India. Lumea Nouă (Perioada precolumbiană). Acestea sunt precedate de o Introducere consistentă, care deschide și motivează demersul autorului și care începe cu o dare de seamă asupra a ce este și ce ar trebui să fie Istoria matematicii în România.
Lucrarea – care este rezultatul unei documentări minuțioase și a unei îndelungate elaborări și cizelări – se citește ușor și cu plăcere. Prin modul personal în care a organizat, selectat și prezentat uriașul material bibliografic existent pe plan internațional, adus la zi, monografia propusă de profesorul Adrian C. Albu reprezintă, în mod sigur, un moment de răscruce în publicistica românească de specialitate. În plus, formatul în care este scrisă cartea este foarte potrivit pentru o astfel de lucrare de sinteză, iar inserarea, asa cum am menționat mai sus, pentru fiecare perioadă de timp și zonă geografică, a unor considerații legate de „Fundalul istoric”, pe care se proiectează apoi realizările matematicii acelei regiuni și perioade, este deosebit de inspirată și are efect imediat asupra înțelegerii contribuțiilor matematice prezentate pentru acea regiune ori acea perioadă de timp. De remarcat și excelentele condiții grafice în care a apărut cartea.
Lucrarea, care este deja recomandată în bibliografiile facultăților de profil din țară, trebuie să ajungă la cât mai mulți cititori, tineri și nu numai, căci tradiția și realizările învățământului matematic românesc obligă și inspiră.
Citez, sedus de formularea poetică, enunțul unei probleme de matematică cules din paginile profesorului Adrian C. Albu:
Un colier s-a rupt în timpul zbaterilor amoroase,
Un rând de perle atunci s-a desprins.
O șesime dintre ele au căzut pe jos,
O cincime au rămas în pat,
O treime au fost culese de tânăra femeie,
O zecime a adunat cel iubit,
Iar șase au rămas prinse în colier.
Spune-mi mie, câte perle număra colierul celei adorate?
Ce ar mai fi de spus? Poate doar de felicitat demersul de mare anvergură al Grupului editorial Nomina. Editura – care a apărut în 2006 – și-a concentrat efortul în vederea dezvoltării unui proiect de carte educațională și carte pentru copii și se laudă deja cu peste 300 de titluri publicate.
Dr. Adrian C. Albu – O istorie a matematicii. Antichitatea până în secolul al VI-lea (al XIII-lea), Editura Nomina. Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Vasile Berinde. Lucrarea este proiectată în trei volume