În contextul întocmirii de către Guvernul României și aprobării în Consiliul Uniunii Europene a planului de redresare și reziliență al României (PNRR), o măsură de o valoare relativ mică în comparație cu totalul de aproximativ 29,2 miliarde euro ne-a atras atenția, mai ales pentru că vine într-o zonă importantă pentru sectorul privat, respectiv o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă inclusă în sub-măsura 2.2 ”Scheme de ajutor pentru sectorul privat” din componenta 9 a PNRR.

Schema, din punctul nostru de vedere,este bine-venită, în special în contextul evoluției continue a pieței de capital din România din ultimii ani, pe fondul unui interes din ce în ce mai crescut din partea companiilor mici și mijlocii pentru finanțarea prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni atât pe piața principală a BVB, cât și pe segmentul AeRO. În concret, schema își propune să ofere sprijin potențialilor emitenți exact unde mulți dintre ei au reticențe cu privire la proces, respectiv cu privire la costurile directe și indirecte de listare, care de multe ori se pot dovedi prea ridicate și pe care statul român, prin PNRR, își propune să le suporte în anumite limite.

Care e bugetul de care o societate poate beneficia?

Bugetul total alocat schemei de minimis este de 35 milioane EUR, iar costul estimat aferent unei listări este de 200.000 EUR/companie pentru piața reglementată a BVB și 25.000 EUR/companie pentru segmentul AeRO al BVB. Diferența de costuri alocate pentru cele două tipuri de listări este justificată de cerințele diferite de listare, procesul pe piața reglementată presupunând, printre altele, întocmirea unui prospect de admitere la tranzacționare relativ complex și cu un conținut foarte reglementat, asistență juridică specializată, servicii de plasament de către intermediari cu experiență, întocmirea unor situații financiare IFRS pentru ultimii 3 ani de activitate a emitentului.

Ce costuri se acoperă prin schemă?

Odată implementată, schema de minimis va avea în vedere două categorii principale de costuri: (i) costuri directe implicate în procesul tehnic de listare, precum costurile determinate de asistența juridică și audit, costurile legate de intermediari și instituțiile pieței, precum și costurile legate de promovare ofertelor de strângere de capital; și (ii) costuri indirecte care includ pregătirea și adaptarea funcțiilor și proceselor interne specifice companiilor pentru a se conforma cerințelor pieței de capital, cum ar fi costurile legate de guvernanța corporativă și costurile legate de implementarea standardelor de raportare ESG (Environmental, Social and Governance).

Ce condiții trebuie să îndeplinească beneficiarul?

În primul rând, beneficiarii sunt IMM-uri și întreprinderile mari, cu capital social majoritar privat si sediul social situat în România. Cu toate că nu există condiționări legate de dimensiunea sau sectorul de activitate al societăților care aplică pentru finanțarea aferentă acestei măsuri, conform PNRR, odată finalizată grila de evaluare, este posibil să se stabilească criterii de ierarhizare mai favorabile pentru companiile din categoria IMM și pentru cele active în sectoare cu nivel ridicat de creștere și cu necesar substanțial de finanțare (cum ar fi companiile care activează în domeniul IT sau energie).

În al doilea rând, similar oricărui alt grant nerambursabil din PNRR, activitatea beneficiarului va fi evaluată prin prisma principiului DNSH (do no significant harm), care presupune evaluarea activității fiecărui beneficiar potențial prin prisma prevederilor Anexei 1 din documentul de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile. Astfel, prin raportare la cele șase obiective de mediu, se consideră că activitatea beneficiarului potențial prejudiciază în mod semnificativ:

  • atenuarea schimbărilor climatice dacă activitatea generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES);
  • adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor;
  • utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine;
  • economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului;
  • prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol;
  • protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniunea Europeană.

Care sunt următorii pași?

Schema de ajutor de minimis nu a fost încă elaborată întrucât se așteaptă primul pas al selectării administratorului de schemă de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care ar trebui să aibă loc, conform calendarului inițial de implementare, până la finalul trimestrului II al anului in curs.

Beneficiarii potențiali pot utiliza, însă, acest răgaz atât pentru a se decide cu privire la oportunitatea unei listări la bursă, cât și pentru a se pregăti în vederea respectării condițiilor actuale din PNRR stabilite pentru această schemă de minimis.

Piața de capital oferă o serie de avantaje pentru companii, indiferent de dimensiunea acestora, precum creșterea lichidității, diversificarea surselor de finanțare, deschiderea către noi categorii de investitori, posibilitatea de fidelizare a angajaților prin oferirea acțiunilor proprii, creșterea gradului de încredere în rândul clienților și potențialilor investitori prin transparența specifică societăților listate, publicitate crescută sau determinarea valorii de piață a companiei în timp real. Pentru mai multe detalii despre ce presupune un proces de listare, autorii articolului vă stau la dispoziție.