Dupa 12 ani de la adoptarea primei Constitutii post-decembriste, parlamentarii discuta acum o noua varianta a legii fundamentale. Daca dezbaterile merg conform planurilor, in toamna, cetatenii Romaniei se vor pronunta prin vot, prin referendum, asupra necesitatii adoptarii unei noi Constitutii.
Revizuirea Constitutiei a fost justificata pe de o parte de cerintele pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru integrarea in UE iar, pe de alta parte de reforma politica interna. Daca initial, toate partidele parlamentare au clamat ca sunt de acord cu schimbarea sistemului politic, rezultatul dezbaterilor din Comisia Constitutionala, care au durat aproape un an, au demonstrat ca nu a fost vorba decat de o consimtire declarativa. Majoritatea celor mai importante propuneri ce vizau reforma politica au cazut la vot. Dezbaterile sunt in plina desfasurare in Parlament si, teoretic, mai pot interveni unele schimbari, insa, practic etalonul modificarilor reprezentat de raportul Comisiei parlamentare constitutionale arata ca prea multe lucruri noi nu vor interveni in legea fundamentala.
De la inceput trebuie precizat regimul special in care s-a discutat revizuirea Constitutiei: adoptarea fiecarei modificari avea nevoie de votul a doua treimi din numarul parlamentarilor din Comisia Constitutionala, in care toate partidele parlamentare au avut reprezentanti, in functie de ponderea in forul legislativ. Opinie separata a facut, inca de la inceputul discutiei, in urma cu un an, PRM, care a boicotat constant dezbaterile. Ulterior, PRM si-a reconsiderat pozitia. Acum la dezbaterile in plen, parlamentarii acestui partid participa la dezbateri.
Ambitii mari, realizari mici
Desi vorbesc cu aplomb despre reforma si restructurare, senatorii si deputatii nu au reusit sa reformeze sistemul politic. Initial, toata lumea parea de acord ca atributiile celor doua Camere legislative trebuie diferentiate pentru a fluidiza actul legislativ. Senatorii ar fi urmat sa legifereze in domeniile de politica externa si administratie, iar deputatilor le-ar fi revenit celelalte zone. Totodata, PSD a propus reducerea numarului de parlamentari-220 de deputati (de la 340) si 110 senatori(de la 140). In discutie s-a adus si controversata imunitate parlamentara de care au beneficiat de-a lungul celor trei mandate legislative mai multi senatori si deputati cercetati penal. Daca la inceput, liderii politici pledau pentru restrangerea imunitatii parlamentare doar la opiniile si declaratiile politice, problema a fost abandonata deocamdata. Un alt obiectiv ambitios a fost limitarea dreptului Guvernului de a emite ordonante de urgenta. Motivul? Limitarea eventualelor abuzuri de legiferare. Toate aceste propuneri au fost respinse insa din cauza divergentelor politice.
Succesorul lui Iliescu va sta cinci ani la Cotroceni
Desi nu facea parte din planurile initiale, prelungirea mandatului prezidential de la patru la cinci ani, a fost retinuta in raportul Comsiei Constitutionale in urma pe ultima suta de metri, in urma unei dezbateri publice la care au participat presedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Nastase, precum si liderii partidelor parlamentare. Schimbarea a fost justificata de nevoia decalarii alegerilor parlamentare de cele prezidentiale, incepand cu urmatorul mandat.
Proprietatea – garantata, nu doar ocrotita
Spre deosebire de actuala forma a Constitutiei, noua varianta va garanta proprietatea privata, indiferent de titular. Modificarea, sustinuta de toate partidele politice, a fost adoptata ieri de Camera Deputatilor.
Candidati europeni pentru Mizil
Cele mai semnificative noutati aduse noii Constitutii sunt legate de asteptata integrare a Romaniei in UE. Astfel, dupa 2007, cand se presupune ca Romania va fi membru al Uniunii, cetatenii acestor state, rezidenti in Romania, vor putea candida la alegerilor locale. Cetatenii straini si apatrizii vor putea sa-si cumpere in proprietate privata pamant, lucru interzis de actuala Constitutie. Tot in varianta revizuita a Constitutiei, va fi prevazut dreptul oricarui cetatean de a participa la alegerile pentru Parlamentul European-drept care deriva din apartenenta Romaniei la UE. O alta decizie care are tangenta cu alinierea la tendinetele europene este eliminarea obligativitatii serviciului militar care va impune formarea unei armate de profesionisti. In acord cu normele europene, viitoarea Constitutie aduce precizari suplimentare referitoare la functionarea Curtii de Conturi si la independenta controlorilor de conturi. Si cetatenii romani cu dubla cetatenie vor avea un avantaj: posibilitatea de a ocupa functii de demnitate publica.
PSD refuza sa spuna “Igen”
In pofida relatiei politice de invidiat dintre PSD si UDMR, nici unul dintre amendamentele formatiunii maghiare, privind eliminarea sintagmei “stat national”, introducerea principiului subsidiaritatii si eliminarea precizarii ca limba romana este limba oficiala, nu au fost acceptate.De altfel, inca de la inceputul discutiei despre revizuirea Constitutiei, liderii celor doua formatiuni au avut un adevarat dialog al surzilor, iar, marti, in Parlament, PSD a vota alaturi de PD, PNL si PRM, impotriva propunerilor partenerilor lor politici.
Obligatia de a vota
Parlamentarii au venit cu 210 propuneri de modificare, unele importante, altele, care nu merita o discutie serioasa. De plida, deputatul PRM Vasile Mois a propus ca participarea la vot sa fie obligatorie, sub sanctiunea amenzilor. Mois este preocupat si de interzicerea clonarii. El a propus ca pe teritoriul Romaniei sa fie interzisa orice forma de clonare a fiintei umane precum si interventiile in patrimoniul genetic al gametilor si embrionilor umani. Un fost coleg de partid al deputatului PRM, Raj Tunaru, acum deputat independent, propunea ca parlamentarilor sa li se poata prelungi mandatul in caz de razboi, de catastrofa si de “interes national primordial privind integrarea Romaniei in UE in 2007”. Aceste amendamente au fost respinse de Comisia Constitutionala, insa ele vor fi rediscutate in plen, asemeni tuturor amendamentelor respinse. mirela.luca@zf.ro