Constantin Bacalbașa
Bucureștii de altădată
1871-1877
Editura Humanitas
Ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Tiberiu Avramescu. Prefață de Tiberiu Avramescu. Acest prim volum al Bucureștilor de altădată, al cărui text integral vede pentru întâia oară lumina tiparului după aproape 90 de ani de la apariția ediției princeps, reunește amintirile lui Constantin Bacalbașa din anii 1871 și zugrăvește probabil unul dintre cele mai amănunțite, mai interesante și mai pline de culoare tablouri ale vieții bucureștene din primii ani ai domniei lui Carol I și din vremea Războiului de Independență. Oferind prilej de întoarcere în timp pentru cititorul dotat cu iscoditoare plăcere detectivistică, însemnările lui Bacalbașa pun sub lupă mai cu seamă evenimentele vieții politice a Capitalei – lupte pentru putere, șantaje, intrigi, răzbunări – și ecourile lor în presa vremii, dar nu ocolesc spectacolul pitoresc al vieții mondene, avivate în anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute. „Citită pe îndelete, cartea lui Bacalbașa poate deveni un adevărat abecedar de istorie modernă pentru tânărul din generația Internet, cu condiția ca el să fie convins că a privi din când în când înapoi înseamnă, paradoxal, a ocoli șanțul dinainte.“ (Dan C. Mihăilescu)
Wolfgang Herrndorf
O vară mișto
Editura Allfa
Traducere din limba germană și note de Monica-Livia Grigore. O carte care se va citi și peste 50 de ani – afirma un cotidian german. Editorii explică: „Maik Klinkenberg este un puști aparent anost, care tocmai a terminat clasa a opta la un liceu din Berlin. Provine dintr-o familie bogată și școala i se pare un chin perpetuu, deși nu e un elev slab la învățătură. Viața lui banală se schimbă atunci când apare Chiciașov – poreclit Chiștoc –, un imigrant rus fascinant prin apariție și prin atitudine. Cei doi pornesc într-o călătorie cu Lada furată de Chiștoc și se trezesc prinși într-un șir de aventuri care le vor lăsa nenumărate amintiri frumoase. Cu un discurs simplu și mișcător, Wolfgang Herrndorf creează un tablou magnific al sufletului de copil eliberat în lumea noastră grăbită și nebună.”
Patrick Rothfuss
Teama înțeleptului
Cronicile ucigașului-de-regi
Ziua a doua
Editura RAO
Cartea este debutul literar al acestui autor și inițiază o serie fantasy care va captiva toate vârstele, întrucât este și poveste de dragoste, dar și satiră. „Kvothe e în continuare în căutarea răspunsurilor care să îi dezvăluie adevărul despre misteriosul popor Amyr, despre chandrieni și despre moartea părinților săi. Dar drumul către adevăr este presărat cu primejdii, iar Kvothe trebuie să se confrunte cu legendarii mercenari adema, să încerce să repare onoarea familiei sale și să călătoreasca în regatul Fae. Acolo o va întâlni pe Felurian, o femeie zână căreia nu-i poate rezista sau supraviețui niciun bărbat.” O carte enormă, de peste 1.200 de pagini, care merită citită.
Jostein Gaarder
Fata cu portocale
Editura Univers
Traducere și note de Raluca Iani. Scriitorul norvegian care a scris această carte este autorul celebrului roman „Lumea Sofiei”, „romanul istoriei filosofiei”, vândut în peste 30 de milioane de exemplare în urmă cu aproape douăzeci de ani. Și aici scriitorul experimentează tehnica „povestirii în ramă”: trei narațiuni se includ una pe alta, ca niște cercuri concentrice – un băiat de 14-15 ani găsește o scrisoare de la tatăl său, scrisă cu 11 ani în urmă, înainte de a muri, o citește și se apucă să scrie un roman incluzând această scrisoare. O poveste despre descoperirea legăturilor invizibile care formează destinul unor oameni.
Dumitru Chioaru
Bilingvismul creator
Studii de literatură comparată despre scriitori de expresie română și franceză
Editura Limes
O carte incitantă, pe o temă prea puțin abordată în scris. Dumitru Chioaru analizează fenomenul bilingvismului româno-francez, ilustrat prin nouă studii de caz: Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Macedonski, Panait Istrati, Tristan Tzara, B. Fundoianu/Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Emil Cioran și Eugen Ionescu/ Èugène Ionesco. Fără să-și propună o abordare exhaustivă a parcursului creator al scriitorilor menționați mai sus, autorul se oprește asupra „momentului-cheie din viața lor, când au trecut de la limba română la cea franceză, încercând a descoperi motivațiile și a constata consecințele expatrierii, dar mai ales diferențele pe care schimbarea de limbă le-a adus în opera lor.“
A.C.Pahomi
Filosof de ocazie
Editura Cartea românească
„Pe o străduță patriarhală din centrul Bucureștiului, într-una din cele șapte case vechi boierești locuiesc doi prieteni: un filosof de ocazie – un autodidact care se hrănește cu sisteme filosofice, dar își păstrează atitudinea și candoarea diletantului, judecându-se adesea autoironic – și Baltazar – un sculptor care lucrează la opera vieții sale, un cal monumental din marmură care va atinge perfecțiunea.
Traiesc boem, poartă discuții savante, au gusturi rafinate, ascultă muzică clasică.
Pâna într-o zi, când în cea mai luxoasă vilă de pe stradă se mută o femeie misterioasă de o frumusețe rară. Toți vecinii sunt atrași de ea ca de un magnet. Lucrurile se precipită când sculptorul termină statuia, din burta căreia iese o mâna fina, inertă de femeie…”