Femeia în negru”, carte și film, amintesc de butada celebră a doamnei Deffand. Întrebată dacă ea crede în fantome, a răspuns: “Nu, dar mă tem de ele!”. Filmul regizat de James Watkins are ca actor în rolul principal pe Daniel Radcliffe, consacrat ca interpret al lui Harry Potter. Într-un interviu recent, Susan Hill, autoarea cărții, pare încântată: film formidabil, imagini superbe, atmosfera bine prinsă, iar actorul principal prodigios. Poate filmul și actorul vor catapulta și cartea în prim-plan, căci a apărut în 2009, la Editura Leda, tradusă din engleză de Andrei Oprea, și nu s-a bucurat de atenția pe care o merita.
Citiți romanul înainte să vedeți filmul, ca să fiți pregătiți pentru libertățile pe care și le ia scenarista Jane Goldman, care îl apropie de horror. Susan Hill a publicat cartea în 1983, a fost adaptată pentru teatru și televiziune. “Femeia în negru”, deja clasicizată, a anticipat cu două decenii moda romanului neogotic (case ori conace bântuite de fantasme, secrete rușinoase ce distrug familii, moșteniri apăsate de blesteme, locul rău și primejdios) scris astăzi de Kate Morton sau Diane Setterfield.
Susan Hill este cunoscută publicului nostru, s-a aventurat la o continuare a romanului “Rebecca” de Daphne du Maurier – “Lady Winter” (traducere de Tania Șiperco, Editura Olimp, 1993). “Femeia în negru” este o proză fantastică impecabilă, pe care o văd ca pe o replică la altă carte, “Femeia în alb”, de Wilkie Collins, dar mai densă, mizând nu atât pe răsturnări de situație, cât pe tensiunea psihologică.
“Femeia în negru” cuprinde rememorarea întâmplărilor trăite de un tânăr avocat, Arthur Kipps, în cursul unei misiuni aparent banale: preluarea documentelor rămase la moartea unei cliente, Alice Dabrow, bătrână doamnă care trăia într-o casă izolată, între mlaștini, în preajma unui sat de care o lega doar un dig, iar accesul era determinat de flux și reflux.
Arthur Kipps pătrunde într-un loc cu multe mistere ale trecutului, despre care toți pe care-i întâlnește evită să vorbească explicit (călătorul din tren, hangiul, agentul imobiliar), toți îi sugerează să renunțe la drumul și șederea în casa din mlaștină. Asistă la înmormântarea bătrânei doamne și zărește în cimitir o stranie femeie în negru. De aici se naște tensiunea difuză ce se amplifică în crescendo.
Tânărul se încăpățânează să ajungă la casa din mlaștină și are parte de experiențe tot mai înfricoșătoare: o zărește iar pe femeia în negru, se rătăcește în ceață și aude tropotul unui ponei, țipetele unui copil când trăsurica se afundă în mlaștină. Revine în oraș, ca să se pregătească mai bine și se întoarce în casă, însoțit de cățelușa dată de proprietarul înstărit al locului.
Așa că are parte de alte descoperiri tot mai înspăimântătoare: camera de copil și leagănul ce se mișcă singur, fluieratul dinspre mare ce ademenește cățelușa în mlaștină, femeia în negru care îl privește de la fereastra casei după ce a reușit să salveze cățelușa. Persistă o atmosferă sumbră, tot mai apăsătoare, până ce atinge o teroare insuportabilă. Ea pare să exercite o inexplicabilă fascinație asupra lui Arthur Kipps.
Treptat, tânărul înțelege și acceptă că femeia în negru este o fantomă, că zgomotele pe care le aude repetă momentele aceleiași tragedii petrecute în mlaștină, că răul petrecut în trecut generează fenomenele din prezent. Scrisorile găsite în casă, mărturia proprietarului bogat îl ajută să dezlege misterul, dar nu-și găsește liniștea. De altfel, cititorul are parte și de o surpriză finală care explică și forma de confesiune adoptată în construcția cărții.
Filmul și cartea recurg la aceeași schemă: intrusul inocent pătrunde în tărâmul încărcat de mister, iar aventura trăită îi schimbă viața pentru întotdeauna, poate pentru că s-a aflat în zona tulbure dintre lumea de aici și lumea de dincolo. Cititorul se identifică inevitabil cu personajul interpretat de tânărul actor Daniel Radcliffe. Și va descoperi că există cărți ce îți dau fiori și îți trezesc plăcerea jocului cu frica…
Susan Hill, Femeia în negru, traducere din limba engleză de Andrei Oprea, Editura Leda, 2009, 176 pag.