Portretul românului din Basarabia
Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu la Chișinău” au deschis joi 17 mai 2012, la sediul Muzeului din București, Calea Victoriei 12, expoziției “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” (foto 1). Expoziția marchează două sute de ani de la anexarea jumătății estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus și va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii iunie 2012 în București.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la București, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Țarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziția aduce în prim-plan, prin intermediul hărților, documentelor, imaginilor, publicațiilor și obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluția frontierelor și societății acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte și după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la București din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaștere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupația sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop și campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferința de pace de la Paris 1946-1947 și Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate.
La realizarea acestei expoziții au colaborat: Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada României în Republica Moldova, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României, precum și colecționarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Lucrețiu Tudoroiu, Diana Mandache, Cristian Scăiceanu.
Expoziția este însoțită de un catalog care, în cele 156 de pagini, reunește, pentru prima dată, documente și imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluției frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor și protocoalelor încheiate în urma congreselor și conferințelor de pace, a oamenilor și locurilor din acest important spațiu geopolitic. Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Național de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naționale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naționale a României și colecțiilor private amintite.
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziției “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu și veridic cu putință, a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole. Cunoașterea vieții românilor basarabeni, precum și a peisajului natural și uman al ținutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare decât oricând, deoarece una dintre consecințele cele mai dramatice ale stăpânirii străine, impuse prin tratatul din 1812, a fost aceea a unui început de înstrăinare artificială a acelora care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului, de ignorare a rădăcinilor comune de limbă, civilizație și destin.
Dobrogea. Între pământ și mare
Ambasada Franței în România, Institutul Francez din România, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și Muzeul Național de Geologie al Institutului Geologic al României au deschis, pe 18 mai, expoziția Dobrogea. Între pământ și mare, amprenta timpului și a omului (foto 2).
Implicând numeroase instituții și centre de cercetare române și franceze, expoziția (care putea fi vizitată până pe 15 iulie) prezintă bogatul patrimoniu al Dobrogei, prin rezultatele cooperării științifice franco-române în domeniile arheologiei, geologiei și al protejării biodiversității. Acest eveniment este inedit atât prin conținutul său, anumite piese de colecție fiind prezentate pentru prima dată marelui public, cât și prin structura sa, deoarece expoziția va avea loc simultan în trei muzee: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și Muzeul Național de Geologie al Institutului Geologic din România.
La Muzeul Național al Țăranului Român, expoziția deschisă la Sala Foaier, se articulează în jurul omului, a prezenței sale pe teritoriul Dobrogei, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Arheologi și etnologi vor recompune un spațiu în care își vor povesti aventurile, între bucuria descoperirii și constrângerile științifice. Din expoziție nu vor lipsi lucruri frumoase specifice acestei zone precum țesături, obiecte din lemn, ceramică, icoane, podoabe, mobilier, dar și muzici dobrogene.
La Muzeul Național de Geologie expoziția va prezenta publicului fosile din Jurasic, Cretacic și Neogen descoperite de paleontologii români și francezi pe teritoriul Dobrogei: oase de pinipede (foci fosile) și de păsări fosile, lemne pietrificate, roci din Paleozoic precum și diverse moluște fosile. Iar Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, celebru pentru cercetările sale științifice privind biodiversitatea – o temă cu un important impact social, va arăta publicului vizitator bogăția biosferei Delta Dunării, peștera Movile – o viață bizară într-un mediu ostil, dar și filme ale descoperirilor științifice ale expedițiilor oceanografice.