Oamenii de afaceri care dispun de lichidități și fondurile de investiții sunt interesați de achiziția activelor cu probleme ale firmelor (distressed assets), însă sunt puține oportunități în piață, întrucât băncile, care au controlul unor astfel de active, nu au început încă se le scoată la vânzare.

“Fenomenul distressed nu s-a consumat în mare măsură. Băncile nu au apăsat pe butonul de declanșare a procesului, deși au în portofoliu credite neperformante, chiar dacă pe unele le restructurează pentru a oferi termeni mai flexibili. Băncile nu au vrut să pună pe piață active la prețuri mici care ar fi declanșat o avalanșă de reduceri de prețuri”, a declarat Alexandru Reff, partener la Reff&Asociații, afiliată Deloitte România, citat de Mediafax.

În ultima perioadă mai mulți oameni de afaceri au adus în discuție activele cu probleme ale firmelor și faptul că băncile sunt extrem de reticente în a le scoate la vânzare.

“Băncile nu vor face lucrul acesta (forțarea vânzării activelor – n.red.) decât dacă nu au încotro. Noi nu suntem o cultură anglo-saxonă unde se taie, se curăță repede”, spunea recent și Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiții Capital Partners (vezi și pagina 12).

O poziție critică a avut-o și Ion Sturza, fostul directorul general adjunct al Rompetrol, care acum se implică într-un fond de investiții concentrat numai pe piața locală numit Greenlight Invest. El spunea că “portofoliul de credite compromise (al băncilor – n.red.) este mult mai extins decât ceea ce lasă să se vadă” și că acestea “nu sunt un partener pentru fondurile de investiții, pentru că nu vor să deschidă cutia Pandorei cu credite compromise”.

Piața locală de fuziuni și achiziții s-a ridicat la 211 mil. euro în primele cinci luni ale acestui an, în creștere cu 67% comparativ cu intervalul similar din 2009, potrivit datelor Capital Partners, însă au existat extrem de puține tranzacții cu active în dificultate. Puținii investitori interesați de tranzacții sunt mai degrabă cei care cumpără proprietăți pentru a le exploata, cum sunt lanțurile de retail.

Potrivit lui Reff, unul dintre potențialii investitori de pe piață ar putea fi fondul New Europe Property Investments (NEPI), care a cumpărat anul trecut de la firma Belrom Real Estate parcul comercial European Retail Park Brăila, pentru 63 de milioane de euro, iar în acest an o parte din parcul Iris din Pitești de la Avrig 35. În ambele tranzacții NEPI a fost asistat de Reff&Asociații.