Listarea titlurilor deținute de statul român la Romtelecom, o afacere care ar putea aduce un miliard de euro pe Bursa de la București, este blocată de prevederile din contractul de privatizare prin care grupul elen OTE a devenit în 2003 acționarul majoritar al celui mai mare operator de telefonie fixă, spune Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).

“Nu am ieșit direct pe bursă din cauza unei prevederi din contractul de privatizare semnat în 2003 de guvernul Adrian Năstase”, declară Fecioru, care precizează că fără un răspuns de la Atena procesul de vânzare e înghețat. “Grupul elen are drept de preemțiune. Preferința noastră rămâne pentru listare, este cea mai transparentă procedură de vânzare”, adaugă Fecioru.

“Contează doar ce face nu ce spune guvernul. Statul arată că nu are niciun interes să listeze acțiunile pe bursă”, declară însă Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital.

“Statul are o lege din 2005 care prevede că trebuie să listeze toate deținerile de la Fondul Proprietatea, dar face tot ce poate să amâne procedurile pentru a proteja camarila politică, care are contracte cu aceste firme. Dacă firmele ar fi listate, atunci aceste contracte ar deveni publice și nu ar mai fi posibile”, declară Beze. “Dacă toate acțiunile statului ar fi fost listate din 2005, România ar fi arătat altfel acum”.

Statul român a anunțat la finele anului trecut că vrea să vândă pachetul de 46% din acțiunile Romtelecom, o tran­zacție estimată de oficialii MCSI la 1 mld. euro, dar afacerea nu poate merge pe bursă pentru că OTE nu a răspuns până acum Bucureștiului dacă vrea să cumpere acțiunile statului român sau dacă este de acord cu listarea.

De la finele lunii noiembrie 2010, când MCSI a anunțat că a cerut OTE să prezinte o ofertă de preț pentru titlurile Rom­telecom, grupul elen a cerut mai multe derogări de la ter­me­nele stabilite de statul român pentru primirea unui răspuns în scris, blocând astfel procedurile de vânzare, eventual prin bursă.

Discuțiile cu partea elenă au durat aproape o jumătate de an de la exprimarea intenției de vânzare de către statul român pentru că derogările cerute de OTE au fost acceptate de partea română, a spus Fecioru, întrebat dacă grupul elen are dreptul, prin contract, să amâne timp de mai multe luni expri­marea unei poziții clare în legătură cu acțiunile Romtelecom. “OTE a cerut derogări care au fost acceptate”, a spus Fecioru.

Compania elenă ar fi trebuit să-și prezinte pe 18 mai intențiile privind acțiunile Romtelecom, însă termenul a fost decalat din nou, pentru această săptămână, când Bucureștiul va primi un răspuns în scris. “Grupul OTE trebuie să ne prezinte fie un preț, fie un alt răspuns”, a declarat Fecioru.

“Poate fi o propunere de cumpărare, de colaborare, de fuziune (cu operatorul de telefonie mobilă Cosmote – n. red.) sau listare a acțiunilor deținute de statul român la Romte­lecom pe piața de capital”, a spus pe 18 mai Valerian Vreme, ministrul comunicațiilor. Întrebat dacă statul s-a decis dacă preferă o listare a Rom­telecom înainte sau după o eventuală fuziune cu Cosmote, Fecioru nu a dorit să comenteze.

Romtelecom, care are aproape 5 milioane de clienți pen­tru telefonie fixă, internet și servicii TV, a înregistrat în 2010 un profit operațional (EBITDA) de 154,7 mil. euro la venituri de 716,9 mil. euro.

OTE a devenit acționar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% capitalul social al companiei și a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acțiuni pentru 675 mil. dolari. Grupul elen a devenit acționar majoritar în 2003, sporindu-și participația la 54,01% din capital, contra sumei de 273 mil. dolari.