Un bătrân din Iași în vârstă de 77 de ani a murit ieri în biroul directorului Casei de Pensii, unde venise în audiență pentru a solicita o adeverință care să ateste că este asigurat medical – însă reprezentanții statului și cei ai companiei care a implementat soluția IT (HP) care susține activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) susțin că sistemul informatic funcționează “perfect”.
Dacă sistemul IT funcționează, de ce a murit acest om în timp ce încerca să obțină o adeverință că este asigurat? Bătrânul de la Iași voia să meargă la spital să se opereze.Însă, potrivit Casei de Sănătate, nimeni dintre cei asigurați, deci niciun angajat sau pensionar, nu ar trebui să ceară adeverință. Este o eroare a petentului, spune Lucian Duță – președintele CNAS. “Nu este nevoie de adeverință. Calitatea de asigurat poate fi dovedită prin sistemul informatic”, a comentat șeful CNAS pentru ZF cazul bătrânului de la Iași. Astfel, din declarațiile lui Duță rezultă că medicii de familie și spitalele ar cere în mod abuziv pacienților aceste adeverințe care să demonstreze calitatea de asigurat.
Totuși practica cererii de adeverințe este curentă. În mod halucinant, medicii din spitale susțin că sunt obligați prin lege să ceară aceste adeverințe la internare persoanelor care nu au o urgență. De asemenea, medicii de familie le cer persoanelor înscrise pe listele lor să aducă la fiecare trei luni adeverințe de asigurat, invocând regulile impuse de CNAS. Într-adevăr, în fiecare zi companiile le eliberează angajaților mii de adeverințe care să demonstreze în fața medicilor că au taxele la sănătate plătite.
Care este totuși situația în care un asigurat ar trebui să aducă o adeverință? Dacă în momentul interogării aplicației persoana nu apare a fi asigurată deși situația reală este alta, atunci persoana respectivă trebuie să aducă o adeverință de la angajator sau Casa de Pensii, potrivit instituției.
La 13 ani de când s-a demarat lucrul la acest proiect de informatizare de la CNAS, perioadă în care alocările bugetare au fost de peste 100 mil. euro, de ce în fiecare zi în România zeci de mii de oameni stau la cozi pentru a obține adeverințe că sunt asigurați la sănătate dacă sistemul IT funcționează perfect?
Din punctul de vedere al subsidiarei locale a gigantului american IT Hewlett-Packard (HP), proiectul IT de la CNAS – cel mai mare gestionat de companie pe această piață, este un succes, însă măsurat din punctul de vedere al specificațiilor și cerințelor impuse de client – și nu al unui contribuabil / pacient.
“Pentru noi, în România sistemul informatic este un proiect de mare succes”, spune Radu Enache, directorul HP România, insistând asupra faptului că dacă sistemul IT nu ar merge, atunci activitatea CNAS ar fi complet blocată, așa cum s-a întâmplat anul trecut, din cauza unei erori software. “Practic, CNAS nu poate funcționa fără sistemul informatic. Este la fel ca o bancă în care dacă sistemul nu funcționează activitatea încetează. De altfel incidentul care a avut loc în ianuarie 2011 a arătat clar – nu funcționează sistemul informatic, nu funcționează casa de sănătate”.
La ce se raportează însă directorul HP atunci când vorbește de eficiența sistemului IT? După cum reiese din declarațiile lui Radu Enache, HP privește eficiența sistemului din punctul de vedere al unui furnizor care livrează un sistem așa cum el este cerut de beneficiar, în acest caz CNAS. “Sistemul practic și-a dovedit eficiența prin faptul că a pus ordine într-o mare măsură în finanțele CNAS. )Éâ Lucrurile au fost practic aduse la adevăr: avem în sistem doar persoanele asigurate, nu mai sunt dubluri de persoane, se plătesc doar prestațiile medicale efectuate. Sistemul are peste 1.000 de asemenea bariere care împiedică validarea unei activități care nu este efectutate. Practic, s-a pus ordine în finanțe. (É) În sistem erau foarte multe erori, dubluri și fraude iar unele dintre ele CNAS le-a evidențiat: erau milioane de asigurați în plus, erau decontări de medicamente de valori mari, prestații medicale pentru persoane inexistente sau dispărute de mult. lucrurile acestea au fost eliminate și această activitate care a deranjat pe foarte mulți a întâmpinat rezistență”.
Șeful HP insistă, de altfel, că sistemul IT realizat de companie respectă cerințele impuse de CNAS și nu ar trebui să se aștepte de la el mai mult decât a cerut această instituție. “Sistemul nostru este un sistem care barează frauda, corupția, și care încearcă să optimizeze folosirea banilor – atâția cât sunt. Din păcate nu aduce bani în plus la bugetul asigurărilor de sănătate și nu va aduce niciodată”.
Radu Enache afirmă, de altfel, că un sistem IT similar celui de la CNAS ar trebui implementat și de către alte ministere pentru că ar oferi un control foarte bun asupra felului în care se cheltuie banii. “Nu vreau să fiu arogant dar am fi fericiți dacă am putea controla colectarea taxelor la fel, am fi fericiți dacă am putea urmări implementarea bugetului, execuția bugetară la fel – ca să dau doar două exemple”.
Dacă sistemul IT de la CNAS merge foarte bine – așa cum spun șeful CNAS – Lucian Duță, și cel al HP – Radu Enache – de ce totuși soluția informatică generează erori, iar persoane decedate apar ca neasigurate, iar persoane cu contribuția la sănătate la zi figurează ca fiind lipsite de acces la servicii?
O explicație este că raportările anumitor instituții ajung la CNAS cu întârziere astfel că interogările pot să nu reflecte în mod real situația de la data respectivă. Un exemplu este cel al datelor de la Ministerul de Interne, care comunică trimestrial lista actualizată de asigurați și pe cea a decedaților.
Un sistem IT poate funcționa perfect din punct de vedere tehnic, însă rezultatele sale depind în mod direct de acuratețea datelor introduse, de respectarea regulilor și termenelor de introducere a lor, de cât de bine funcționează întreg sistemul, organizația în care el este implementat, afirmă și Radu Enache.
“Sistemul lucrează într-un mediu al său. Dacă nu se primește lista de decedați la timp și nu este introdusă în sistemul informatic se poate întâmpla să nu găsești persoana respectivă în baza de date sau să o găsești în viață. Dacă un student s-a înscris la universitate și universitatea nu a furnizat informația că este student, el s-ar putea să nu mai apară ca asigurat. Deci asemenea lucruri se pot întâmpla. Evident, este și o problemă a felului în care se comunică informațiile între instituții. Noi suntem ca o mașină care trebuie condusă. Dacă nu îi pui benzină, ea nu funcționează”.
Șeful HP nu nominalizează problema la care se referă însă ea este arhi-cunoscută: în România aproape fiecare minister are o bază de date sau mai multe, dar ele nu comunică între ele și atunci întreg fluxul de comunicare al informațiilor între instituții cade în mare măsură în sarcina celor care au de rezolvat o problemă – fie că este vorba de o firmă sau de o persoană fizică.
În anul 2010, Gabriel Sandu – un manager specializat în mobilă propulsat de PD-L în fruntea Ministerului Comunicațiilor enunța problema corect: Ministerul de Interne are 7 baze de date, Ministerul Muncii are 4 baze de date, Ministerul Sănătății are 3 baze de date, și așa mai departe. “Drama” – spunea atunci Sandu este că bazele de date nu comunică. Însă în ciuda declarațiilor făcute de Gabriel Sandu dar și de ceilalți oameni trimiși de atunci de PD-L în fruntea Ministerului Comunicațiilor problema este aceeași iar adevărata dramă este că oameni mor alergând după adeverințe care ar putea fi obținute printr-o mai bună comunicare între instituțiile statului.
Este această problemă rezolvabilă? Da, însă e nevoie de bani, de un plan și de un angajament al clasei politice că proiectul nu va fi abandonat și reluat de fiecare dată când sunt alegeri, afirmă Radu Enache.
“Această interconectare a bazelor de date e o problemă care interesează guvernul, e o problemă de interes național care interesează Ministerul Comunicațiilor. Dar oamenii trebuie să știe că lucrurile nu se fac bătând din palme. Evidența populației furnizează anumite date dar la rândul lor dacă primăria din localitatea cutare nu a comunicat în termen informația respectivă sistemul informatic de la Evidența Populației nu poate face minuni. Problema este următoarea: în primul rând oamenii trebuie să înțeleagă că asemenea lucruri nu se pot face gratuit. Asemenea proiecte de interes național trebuie să transceadă perioadelor electorale, trebuie să existe niște planuri coerente, agreate de practic toți specialiștii și de clasa politică și ele să fie implementate sistematic. Eu nu cred într-o soluție minune care să rezolve tot în trei luni. Eu cred însă într-un plan coerent”.
Când se va ajunge însă în situația în care pacienții să resimtă direct efectele pozitive ale implementării acestui sistem? Acest lucru se va întâmpla odată ce noi module ale sistemului, la a căror implementare se lucrează acum, vor fi gata, spune Radu Enache.
“Un sistem informatic în zona sănătății își folosește integral capacitățile în măsura în care este complet. Pentru că rețeta electronică, de exemplu, face viața medicului mult mai ușoară pentru că nu mai scrie hârtii. Face viața pacientului mai ușoară pentru că el se poate prezenta doar cu buletinul și folosind CNP-ul sau viitorul card de sănătate farmacistul îi găsește rețeta în sistem. Sau dacă își dorește, dacă primește o rețetă acum scrisă de mână pot apărea erori, sau să nu se înțeleagă despre ce este vorba. Deci lucrurile sunt mult mai simple și pentru utilizatori – pot lua o parte dintre medicamente de la o farmacie și pot merge la o alta pentru a lua restul de medicamente. Dacă o pierde și-o găsește în sistem și în fine pentru cel care gestionează banii pentru medicamente există informații în timp real despre dinamica consumului de medicamente și în același timp apare o barieră suplimentară la fraudă pentru că eu mă prezint la farmacie cu cardul meu de sănătate sau cu CNP-ul și doar eu sau persoana împuternicită pot să ia acel medicament. Nu mai pot apărea persoane virtuale care primesc medicamente, se întărește controlul în această direcție”, a adăugat directorul HP România.
El a adăugat că odată ce și cardul de sănătate va fi funcțional, rezultatele sistemului IT vor fi și mai bune. “În zona cardului de sănătate practic se închide cercul controlului validării activităților medicale pentru că de data aceasta oriunde persoana respectivă se legitimează cu cardul electronic de sănătate deci în mod automat orice prestație, orice rețetă e clar că se adresează persoanei respective și aduce un beneficiu important și pentru oameni în sensul că în cazuri extreme de accidente, când viața este pusă în pericol, cardul de sănătate permite identificarea persoanei și mai mult decât atât există un număr de date medicale care sunt înscrise pe cardul de sănătate care sunt reglementate la nivel european și care îngăduie echipei care intervine să știe grupa sanguină, boli cronice, alergii și alte lucruri și practic să servească mai bine, să facă un act medical mai eficient și să aibă șase mai mare să salveze viața persoanei respective. Acum, vorbind de completitudinea sistemului, în momentul în care va exista finalizată și fișa pacientului atunci cardul va permite o imagine holisitică nu numai a serviciilor prestate, cum sunt decontate, a rețetelor prescrise, a bolilor, a acestor elemente minime legate de afecțiunile persoanei dar și elemente legate de revederea întregii istorii medicale care să permite medicului să lucreze în cunoștință de cauză, deci să asigure creștere calității actului medical și să îl condenseze în timp și în același timp aceasta să permită șanse mai mari pentru vindecarea mai rapidă a omului”.
Un alt pas care, odată făcut, va simplifica activitatea medicilor de familie este introducerea semnăturii electronice, a spus Radu Enache. “Sigur că trebuie să mai facem un pas înainte și după câte știu conducerea CNAS e conștientă de acest lucru: trebuie introdusă semnătura electronică pentru ca medicii de familie să beneficieze integral de avantajele sistemului. Acum medicii de familie lucrează cu sistemul IT tot timpul și își introduc datele și validează prestațiile dar trebuie să mai dea la sfârșitul anului un raport pe hârtie. CNAS e foarte interesată să elimine această chestiune pentru că majoritatea medicilor, farmaciilor, spitalelor lucrează electronic”.
Dacă sistemul IT funcționează bine, de ce apar în mod frecvent discuții despre funcționarea și utilitatea lui?
“Explicația e foarte simplă – sistemul informatic a tăiat surse de venit nejustificat multor oameni. Eu zic așa – a fost o rezistență la baionetă împotriva sistemului informatic și eu apreciez curajul CNAS de a impune acest sistem. Până la urmă curajul a provenit din faptul că n-a mai existat larghețea bugetelor și atunci a trebuit să ne uităm cum se cheltuiesc banii”, spune Radu Enache. “Multă lume întreabă – dar de ce a trebuit sistemul centralizat, de ce nu l-ați făcut centralizat din 1999?. Este o întrebare aberantă. Tehnologia a evoluat incredibil. Comunicațiile au evoluat incredibil. Poți să compari un PC din 1999 cu unul 2012? Este aberant, nu mai poți să îl folosești. După părerea mea aici abordarea trebuie să fie serioasă, există această resursă extraordonară a fondurilor europene pe care merită să o folosim, eu cred în ideea aceasta că trebuie să modernizăm România și că trebuie să creștem productivitatea muncii și în sistemul public și aici aceasta se poate face în mod serios iar tehnologia IT poate să o ajute. Sistemul acesta informatic despre care unii care habar nu au despre ce este vorba spun că nu funcționează a luat premiul 3 într-o competiție internațională anul trecut, în care au fost 1.000 de proiecte din peste 100 de țări iar CNAS a luat premiul 3 în lume la categoria proiecte mari. Ce pot să spun mai mult? Ce credeți că România a avut pile? CNAS a plătit pe cineva să ne dea premiul? Sunt lucruri care sunt de bun simț”.
Percepția publică despre acest subiect este influențată și de faptul că firmele care au realizat acest proiect au comunicat public puține date despre cum a evoluat implementarea, adaugă șeful HP România. “Eu nu vreau să suspectez pe cineva de rea-credință. Eu cred că noi am greșit că nu am informat opinia publică suficient. Dar ne-am făcut treaba, am dezvoltat sistemul, el funcționează”.
Radu Enache, care conduce HP România de la înființarea reprezentanței locale în anul 1997, spune că dacă proiectul sistemului IT de la CNAS ar fi avut probleme, atunci acestea ar fi fost demonstrate de numeroasele controale ordonate aproape la fiecare schimbare de ministru al sănătății și președinte al CNAS din 2002 încoace.
“Noi am avut un partener în proiectul nostru, extrem de exigent și nu vă ascund că fiecare schimbare de Guvern, de președinte a CNAS a însemnat din 2002 până acum o analiză foarte atentă a fiecărei etape de implementare, a costurilor și așa mai departe. Ce este mai important este că firma Compaq a câștigat proiectul în 1999 iar noi ne-am încadrat în implementarea sistemului informatic în ansamblul său în bugetul inițial – e foarte important – cu economii semnificative. Și cu penalități pe care clientul ni le-a aplicat foarte riguros de fiecare dată când ele au fost justificate. Aceste analize făcute de fiecare dată asupra sistemului au și generat o extindere a perioadei de implementare. Dar sistemul a fost implementat în bugetul inițial, inclusiv restructurarea lui și trecerea la o variantă centralizată în timp real s-a făcut în cadrul acestui buget. Extrem de pozitiv este faptul că pentru rețeta electronică s-au alocat bani europeni și pentru fișa pacientului sunt alocați bani europeni, și ei nu afectează bugetul nostru, al României. Pentru cardul de asigurări de sănătate este un proeict finanțat de la buget și după câte cunoaștem există fonduri alocate pentru derularea lui în bune condițiuni în acest an”.
Este scump acest proiect IT de la CNAS? Nu, afirmă Radu Enache. “Este un lucru important de marcat: dacă facem o comparație a costurilor pentru sistemele informatice pentru asigurările de sănătate din țări avansate o să constatăm că investițiile de la noi sunt mult mai mici, de câteva ori mai mici. Nu am date exacte dar în Marea Britanie sistemul a costat miliarde de lire sterline și dificultățile în implementare au fost similare, a durat zece ani”.