Cu două săptămâni rămase până la ziua în care va fi ales cel mai puternic politician de pe planetă, concurenții cursei pentru Președinția SUA, Barack Obama și Mitt Romney, s-au confruntat în public pentru ultima dată în campania electorală, miza fiind atragerea votanților încă nedeciși. Deoarece rezultatul celor două confruntări anterioare este o remiză, candidații au avut ultima șansă să-și contureze strategiile, mai ales cele de politică externă – un subiect delicat în SUA și în special pentru președintele Obama, într-unul dintre cele mai așteptate spectacole de pe mapamond.
În ochii americanilor președintele Obama are un avantaj la capitolul relații internaționale datorită retragerii trupelor americane din Irak și capturării lui Osama bin Laden. În schimb, Romney folosește politica externă ca pe o armă împotriva lui Obama, pe care-l acuză că a ignorat Israelul, aliatul principal al SUA în Orientul Mijlociu, și că nu a reușit să stopeze programul nuclear iranian. Președintele este perceput ca fiind mai capabil să “apere țara” și să ia decizii “înțelepte în politica externă”, scrie Associated Press.
Cum atenția publicului s-a concentrat pe economie în ultimii patru ani, presa a scris puțin despre pozițiile americanilor vizavi de chestiuni de politică externă, dar tendința clară este că tot mai puțini votanți susțin implicarea Statelor Unite în treburile altor țări. Mai mult de 80% din americani considerau că SUA ar trebui să se concentreze pe problemele de acasă, potrivit unui sondaj efectuat în primăvară de Pew Research Center, procentul celor care au răspuns astfel fiind cel mai mare din ultimele două decenii. În 2007 două treimi din electoratul republican era de părere că țara ar trebui să-și vadă de problemele proprii, față de 87% din alegătorii democrați. De atunci diviziunea partinică s-a redus, iar în prezent cu această idee sunt de acord 86% din republicani, comparativ cu 80% în cazul democraților.
Americanii vor mai puțină implicare în Orientul Mijlociu
Aproape două treimi din alegători apreciază că SUA ar trebui să-și reducă implicarea în schimbările de regim din Orientul Mijlociu, iar doar un sfert cred că țara ar trebui să aibă un rol mai mare în acele conflicte. Excepția este Iranul, față de care cei mai mulți americani ar prefera ca Washingtonul să adopte o poziție fermă vizavi de programul nuclear al acestei țări decât să fie evitat un conflict militar.
A doua dezbatere a arătat clar că Mitt Romney, om de afaceri și fost guvernator al statului Massachusetts, nu se află în elementul lui când discuția se concentrează pe altceva decât probleme interne sau economice. Romney a gafat spunând că au trecut mai multe săptămâni până când Obama a recunoscut că atacul asupra ambasadei americane din Benghazi, Libia, a fost un atac terorist. Obama, care vorbise despre “acte teroriste” într-un discurs la Casa Albă la o zi după atac, l-a trimis pe rival să citească transcrierea discursului și l-a criticat pentru încercarea de a câștiga puncte politice dintr-o tragedie națională și, mai grav, pe seama securității naționale.
Alegătorii cer o poziție mai dură față de China
În campania electorală, ambii candidați au încercat să descrie China ca un aspirator de joburi americane, notează Detroit News. Romney susține că reglementările și politicile greșite implementate de Obama în primul mandat au fost responsabile pentru exodul de locuri de muncă din SUA, datorită căruia China a devenit “cel mai mare producător din lume”. Președintele îl acuză pe Romney că a investit în companii “care au fost pioniere în subcontractările orientate spre China”, mutând astfel locuri de muncă din America în Asia.
Obama este precaut în discuțiile despre China, unul din cei mai mare deținători de obligațiuni americane. Romney nu se sfiește însă să declare Beijingul “își manipulează moneda de ani de zile”, adăugând că va denunța China ca manipulator al yuanului din prima zi când va fi instalat în funcție. Romney a acuzat China și de practici incorecte de comerț, de furt de tehnologii americane și de atacuri cibernetice împotriva guvernului și companiilor. Candidatul republican a promis că va mări prezența militară deja substanțială a SUA în Pacificul de Vest și că va vinde avioane de luptă americane moderne Taiwanului.
Chiar și unii oficiali ai administrației Obama recunosc că președintele a mers prea departe în primul an al mandatului în încercarea de a îmbunătăți relațiile cu liderii chinezi. După ce Beijingul a răspuns cu răceală cererilor americane de colaborare în chestiuni precum schimbările de climă sau programul nuclear al Iranului, Casa Albă și-a schimbat abordarea. Obama a deschis acțiuni împotriva practicilor comerciale ale Beijingului, a întărit legăturile diplomatice și militare cu vecinii Chinei și a făcut din Pacificul de Vest o zonă-cheie a strategiei militare americane.
Romney promite că va fi și mai ferm, dar analiștii apreciază că rămâne de văzut dacă ar merge până la capăt. “O dată înscăunați, președinții își dau seama că chinezii nu reacționează pozitiv când le îndrepți un pistol spre cap”, notează Uri Dadush, directorul Programului de Economie Internațională de la organizația Carnegie Endowment for International Peace.
De partea cealaltă, opinia publică din China nu pare foarte iritată de declarațiile belicoase ale candidaților. Fostul ambasador american John Huntsman apreciază că chinezii s-au obișnuit probabil cu această tactică în perioada alegerilor. Totuși, un articol publicat de agenția chineză de știri Xinhua, deținută de stat, avertizează candidații “să nu exagereze cu loviturile împotriva Chinei, dacă ei cred că acest lucru că le va aduce voturi, pentru că făcând promisiuni prea specifice nu vor avea altă opțiune decât să le implementeze”.