Obiectivul numărul unu al noului Guvern trebuie să fie atragerea în economie a fondurilor europene, în condițiile în care fostul executiv și-a asu­mat că va aduce în economie fonduri UE de cinci miliarde de euro, o adevărată “gură de aer” pentru economie, în condițiile în care tensiunile de pe piețele financiare internațională frânează accesul României la finanțarea externă.

Pentru a atinge acest obiectiv oficialii vor fi nevoiți să facă plăți de 500 de milioane de euro în fiecare lună până la sfârșitul anului. Acest prag este de 25 de ori mai mare decât plățile medii lunare făcute începând cu 2008, moment în care au fost deschise liniile de finanțare.

“În prima lună nu au fost cheltuiți foarte mulți bani europeni, iar februarie este compro­misă din cauza demisiei. Rezultă că Guvernul mai are 10 luni pentru a atinge ținta propusă. În acest context, schim­ba­rea lui Leonard Orban de la conducerea Mi­nisterului Afacerilor Europene ar fi o tra­gedie. Rămâne de văzut dacă Orban va rămâne și care va fi greutatea lui în no­ul Guvern”, crede Dragoș Pâslaru, ma­na­ger gene­ral al firmei de consultanță în do­me­niul fon­durilor europene GEA Strategy & Consulting.

Absorbția fondurilor europene a fost trecută anul trecut în vârful listei de priorități a exe­cutivului ca sursă ieftină de finanțare, în con­textul în care statul se împrumută scump din piață.

La sfârșitul anului trecut în conturile bene­ficiarilor de fonduri structurale ajunseseră fon­duri europene de 1 miliard de euro, nivel care corespunde unui grad de absorbție de 5,5%.

Demisia Guvernului Boc vine după un ultim an zbuciumat în domeniul fondurilor europene, ulti­mele 12 luni fiind marcate de înființarea Mi­nisterului Afacerilor Europene și de blocarea pen­tru șase luni a transmiterii de facturi spre ram­bursare la Bruxelles după ce în urma unui con­trol de rutină au fost descoperite nereguli pentru mai multe proiecte din Programul Ope­ra­țional Regional (POR). Timp de șase luni Mi­nis­terul Finanțelor a suplinit rambursările din bani europeni prin înființarea unui fond special de 800 de milioane de euro. La sfârșitul anului Comisia Europeană a dat undă verde României pentru reînceperea rambursărilor, însă oficialii europeni au refuzat facturi de 100 de milioane de euro. În esență, Comisia a transmis Româ­niei la acel moment că nu are încredere în verificările locale și că solicită asigurări su­plimentare pentru acoperirea unor alte posibile nereguli.

Impactul numirii lui Leonard Orban, fost comisar european, în fruntea MAEur a fost însă vizibil, în condițiile în care Guvernul a întocmit o listă cu 100 de proiecte de investiții pe fonduri euro­pene considerate prioritate. Valoarea pro­iec­telor este de 7,2 milioane de euro, peste 90% din acestea fiind proiecte de investiții pentru me­diu sau transport.

“De bine, de rău în ultimul an s-au făcut ceva lucruri și lucrurile trebuie să continue în aceeași logică. Leonard Orban și-a completat organi­grama în măsura în care a putut face acest lucru și a impus onorarea rambursării facturilor pe bani europeni în maxim 45 de zile”, explică Dragoș Pâslaru.

Analistul spune însă că intrarea banilor euro­peni în economie ține în acest an în mare măsură de “greutatea” pe care o va avea Leonard Orban în noul executiv.

“Orban a pus în mișcare lucrurile în minis­te­rul pe care îl conduce, însă nu a reușit să miște la fel de bine lucrurile în celelalte ministere. Totul ține de cum se mișcă și Ministerul de Finanțe, în con­dițiile în care 80% din proiectele pe bani euro­peni au ca beneficiari autorități publice. Este vitală relația pe care o va avea Orban cu noul ministru de finanțe”, crede Pâslaru.

Miza în acest moment este imensă, în condițiile în care beneficiarii de fonduri europene au în derulare contracte în valoare totală de aproximativ 13 miliarde de euro, două treimi din total. Injectarea acestor bani în economie este însă direct dependentă de finalizarea proiectelor în derulare.

“Proiectele de la Transporturi sunt consi­de­rate prioritare, însă prioritizare înseamnă să te duci acolo să urmărești zi de zi ce se întâmplă în teren. Dacă aș fi fost ministru la Transporturi, aș fi delegat un secretar de stat să stea zi de zi pe șantier să monitorizeze”, explică Pâslaru.

Între cele șapte proiecte prin care Ro­mânia atrage în economie bani de la Bruxelles cei mai puțini bani au fost atrași de programele de mediu și transport, ale căror rate de absorbție se cifrează la 2,2%, respectiv 3,4%.

În cazul programului de transport plățile de­fi­nitive se cifrează la 154 milioane de euro, în timp ce plățile pentru proiectele de mediu sunt de 95,8 milioane de euro. Aceste două programe sunt și cele de la care oficialii din MAEur au anun­țat că va veni cea mai mare parte a creșterii plăților.

Proiectele de transport pe bani europeni sunt vitale, în condițiile în care pe această linie Româ­nia are la dispoziție 4,5 miliarde de euro până în 2013, bani cu ajutorul cărora trebuie dezvoltată re­țeaua națională de autostrăzi. Particularitatea acestui program este că se adresează lucrărilor ma­jore de infrastructură, rata de absorbție ur­mând să crească spectaculos, în momentul în care proiecte cu valori mari intră la finanțare.

La polul opus stă Programul Operațional Regional, cu plăți de 437 de milioane de euro, respectiv un grad de absorbție de 11,7%. Acest program a fost însă motivul pentru care România nu a trimis în a doua parte a anului trecut facturi spre rambursare la UE.

Per total, plățile definitive în perioada 2007-2011 depășesc cu puțin 1 miliard de euro, bani ce corespund unui grad de absorbție de 5,5%. România are la dispoziție în perioada 2007-2013 circa 19,6 miliarde de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor structurale.

Subiecte #fonduri UE#guvern