Obligatiunile isi fac piata pe Bursa de la Bucuresti

Obligatiunile municipale, emise la preturi mult mai avantajoase decat dobanzile bancare sau titlurile de stat, isi fac loc acum pe Bursa de Valori Bucuresti. Ultimele doua orase “cotate” la Bursa sunt Cluj-Napoca si Predeal.
Pana ca pe bursa sa fie cotate titlurile de stat, brokerii “isi fac mana” cu obligatiunile municipale. Aceste titluri sunt singurele de pana acum care vin ca o alternativa la actiuni, dupa ce nici una din emisiunile de obligatiuni corporative (si asa foarte putine) n-a avut acces la Bursa bucuresteana.
La Bursa pot fi  tranzactionate incepand de ieri si obligatiunile din cea de a doua emisiune a orasului Predeal si emisiunea de obligatiuni a Municipiului Cluj-Napoca. Titlurile, in valoare totala de 7,5 miliarde de lei, urmeaza a fi rambursate in trei rate, ultima din acestea urmand a fi platita in aprilie 2006.
Cele doua emisiuni de obligatiuni ridica la sase numarul emisiunilor de obligatiuni tranzactionate in prezent la Bursa. Celelalte obligatiuni cotate sunt cele emise de Predeal (prima emisiune), Mangalia, Zalau si Alba Iulia. In plus pe piata de capital au mai emis obligatiuni orasele Breaza, Bacau, Targu Mures, iar alte consiilii locale, cum ar fi cele din Oradea, Slobozia si Vatra Dornei se pregatesc sa emita asemenea titluri. Emisiunea de obligatiuni a Municipiului Oradea, in valoare de 100 miliarde de lei va fi, probabil cea mai mare din acest an.

Dar cum se face pretul pe Bursa?
Pretul la Bursa este stabilit ca procent din valoarea nominala, la care se adauda dobanda aferenta perioadei sucurse de la data ultimului cupon (plata ultimei dobanzi). De exemplu, in cazul unei obligatiuni cu valoarea nominala de 100.000 de lei, pentru care se asuma plata annuala, la inceputul lunii ianuare, a unei dobanzi de 24% pe an, o cotatie de 105 la finalul lunii martie inseamna ca vanzatorul va primi 105.000 de lei plus dobanda aferenta primelor doua luni, adica 4.000 de lei, pretul total al tranzactiei urmand a fi de 109.000 de lei.
In acest caz, cel care a cumparat obligtiunea la un pret mai mic fata de valoarea nominala va accepta un randament procentual mai mic fata de dobanda procentuala oferita de obligatiune (care se calculeaza raportat la valoarea nominala).
Pe pietele dezvoltate de obligatiuni, pretul acestora fluctueaza in functie de evolutia dobanzilor de pe piata monetara. Scaderea dobanzilor pe piata monetara conduce, de regula la cresterea pretului obligatiunilor.
Tendinta de scadere accentuata a dobanzilor pe piata monetara a determinat primariile sa se imprumute cu o dobanda variabila, stabilita in raport cu dobanzile de pe piata interbancara, astfel incat peste cativa ani sa nu ajunga sa plateasca dobanzi exorbinate fata de cele de pe piata. Acest lucru duce la o stabilitate a pretului pe piata. Toate tranzactiile cu obligatiuni de la Bursa, de altfel sporadice, s-au realizat pana acum la preturi egale cu valoarea nominala.
Consiliile locale motiveaza imprumuturile sub forma de obligatiuni prin faprul ca imprumuturile prin emisiunea de obligatiuni sunt mai ieftine fata de cele acordate de bancile comarciale.
Emisiunile de obligatiuni au atras si atentia investitorilor romani. O serie de fonduri mutuale si-au indreptat o parte a plasamentelor catre aceste instrumente, care sunt considerate a avea un grad redus de risc.
In conditiile cerii mari pentru obligatiuni municipale, administratiile locale ofera dobanzi din ce in ce mai mici, fata de dobanzile de pe piata interbancara. In prima jumatare a acestui an urmeaza a fi oferite public obligatiunile emise de Municipiul Oradea, in valoare de 100 miliarde de lei.
Dobanda va fi calculata ca medie a dobanzii active si a celei pasive de pe piata interbancara, la care se va adauga 0,97%. Prima emisiune de obligatiuni din istoria moderna a pietei de capital din Romania, de la sfarsitul anului 2002, cea a orasului Predeal a oferit o dobanda mai mare cu trei puncte pronectuale fata de cea interbancara, iar urmatoarele emisiuni au oferit dobanzi mai mari cu doua puncte procentuale fata de cele interbancare.
Un alt factor care a dus la scaderea dobanzii obligatiunilor este concurenta dintre societatile de brokeraj. Acestea negociaza cu consiile locale dobanda imprumutului si comisioanele de intermedire si consultanta ca un pachet  unitar.
Pana in prezent doar patru societati de brokeraj au avut castig de cauza in licitatiile pentru intermedierea de emisiunilor de obligatiuni: BCR Securities, BRD Invest, Transilvania Capital Invest (societatea de brokeraj a Bancii Transilvania) si SIVM Broker din Cluj.  Dintre cele patru, trei apartin unor banci de pe piata romaneasca. Odata cu cresterea valorii emisiunuilor de obligatiuni, autoritatile locale vor avea nevoie de garantii privind plasarea integrala a titlurilor. Din acest punct de vedere puterea financiara a intermediarului va fi din ce in ce mai importanta.