Obligatiunile in lei emise de ministerul finantelor la o scadenta de trei ani raman un instrument de forma, pe care piata nu il accepta in conjunctura actuala, desi are nevoie de maturitati cat mai lungi. Motivul: Finantele au “scapat” dobanzile prea jos in primele trei luni ale anului, in timp ce BNR s-a oprit cu dobanda de sterilizare la 18%.
La prima si singura licitatie reusita pe deplin din luna martie, ministerul finantelor a obtinut o dobanda de 12,5%, insa ulterior dobanzile de pe piata au inceput sa se “intoarca”.
Joia trecuta, la a patra licitatie, Finantele au reusit sa stranga 26,3 mld. lei la dobanda de 12,5% pe care o considera justa, dintr-o suma anuntata de 400 mld. lei. Ofertele la dobanzi superioare au fost respinse.
Finantele realizeaza ca bancile prefera sa-si puna banii in depozite pe o luna la care BNR ofera dobanzi de peste 18%. Nu au insa de gand sa retraga din piata scadenta de trei ani si, eventual, sa le readuca mai tarziu, dar nici sa accepte dobanzi mai mari, asa cum a facut pentru scadentele mici. La titlurile pe sase luni, dobanda tinde sa se mai apropie de nivelul practicat de BNR, urcand la peste 15%.
“In acest moment nu are rost sa facem un compromis pe pret. Daca pretul va fi prea ridicat vom respinge ofertele in continuare, insa noi pastram in calendar scadenta de trei ani”, a declarat pentru Ziarul Financiar Enache Jiru, seful Trezoreriei statului.
El sustine ca, avand in vedere prognoza de scadere a inflatiei pana la 7% in 2005, dobanda de 12,5% ar asigura o anumita marja de castig.
Problema este ca putini se mai incumeta sa mearga pe aceasta prognoza. Investitorii nu pot ignora faptul ca, in primul an, si chiar in al doilea, obligatiunile pe trei ani cu o dobanda de 12,5% aduc pierdere si nu castig.
“Intentia de a mentine pe piata aceasta scadenta este buna, dar conjunctura nu este potrivita. Chiar si la o dobanda de 13% ar fi pierdere curata”, spune un analist. Piata ar fi dipusa acum sa plaseze bani pe trei ani la o dobanda in jur de 14%.
Situatia s-ar putea schimba in a doua jumatate a anului, cu conditia ca inflatia sa scada vizibil si astfel sa se reduca distanta dintre dezinflatia oficiala si cea perceputa de investitori.
Miercurea viitoare, pe 9 mai, ministerul finantelor incearca pentru a doua oara sa se imprumute in dolari de pe piata interna, tot la o scadenta de trei ani. Suma vizata – 300 mil.$, la o dobanda similara celei de la prima licitatie, de luna trecuta – 4,5%. “La 4,5% n-au nici o sansa sa stranga suma anuntata. Nu au decat sa accepte o dobanda mai mare”, crede un analist. Piata ar considera atractiva o dobanda in jur de 5% pentru obligatiunile in dolari. Aceasta ar fi prima pentru lichiditatea redusa a acestor titluri, peste randamentul inregistrat pe pietele internationale de euroobligatiunile romanesti cu scadenta in 2005.
Ministerul finantelor se pregateste sa anunte numele bancilor care vor face parte din consortiul mandatat sa administreze emisiunea de euroobligatiuni in valoarea de 500 mil. euro, programata pentru prima jumatate a anului.
“Analiza ofertelor arata ca am putea iesi cu oricare din cele opt banci. Toate sunt competitive”, a declarat pentru Ziarul Financiar Enache Jiru, secretar de stat in ministerul finantelor. Diferentierea se va face in urma discutiilor finale, in functie de conditiile de pret, dobanda obligatiunii, comisionul cerut si, nu in ultimul rand, capacitatea de distributie.
In ultimele doua saptamani, Finantele au continuat negocierile cu opt banci, din cele 19 care isi exprimasera interesul pentru aceasta tranzactie: ABN Amro – care nu a castigat nici un mandat, Merrill Lynch – care incearca sa revina pe piata romaneasca, Deutsche Bank, JP Morgan, Commerzbank, Schroeder Salomon Smith Barney (SSSB), UBS Warburg si ING Bank. Printre cele mai importante piete pentru titlurile romanesti sunt Germania si SUA.