Probabil cel mai bun roman, după părerea noastră, al rusului Andrei Makine, care trăiește din anii 80 ai secolului trecut în Franța. A apărut în 2013 și a fost de îndată publicat și de Polirom*), într-o traducere, o spunem de la început, remarcabilă, semnată de Daniel Nicolescu. Un roman în care fragmentul de istorie de acum mai bine de două veacuri se îmbină cu istoria contemporană într-un mod admirabil – ce se întâmpla atunci și ce se întâmplă acum fiind la fel de complicat, plin de înțelesuri multiple.
Un scriitor, scenarist, ocazional și regizor, Oleg Erdmann, cu origini germane – strămoșii săi au sosit în Rusia odată cu prințesa germană care a ajuns împărăteasă – lucrează la un film copleșitor despre țarina Ecaterina cea Mare, de care este obsedat. Se întâmplă în vremea sovietelor, cu cenzura pe cap, cu multe invidii, mofturi ale actorilor, lipsuri, indolență etc. Oleg adună informații, citește cam tot ce s-a scris despre țarină, memorii și studii docte, caută în arhive, adună hărți și varii relicvarii care ilustrează epoca, mintea lui e doldora de amănunte picante sau aparent nevinovate care au contribuit la facerea istoriei mari, știe că niciodată nu va reuși să o înțeleagă pe femeia ajunsă în fruntea imperiului, dar să fie cât mai aproape de înțelegere i se pare totuși o reușită enormă.
Vremurile se schimbă, regimul comunist cade și eroul nostru nostru ajunge să lucreze din nou la un film despre țarină, de astă dată un serial de televiziune în sute de episoade. Vrea să surprindă „absurdul magistral al destinului acestei femei”. O împărăteasă înconjurată de mister, admirată de enciclopediștii francezi, despre care se spunea că era o desfrânată și o nimfomană, dar și un suveran luminat care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană. O împărăteasă care vrea să ușureze suferințele poporului, dar se alege cu o răscoală devastatoare. Veleitățile ei republicane au ca rezultat înăsprirea sclaviei. O țarină supusă simțurilor, cu zeci de amanți. Oleg Erdmann trebuie să jaloneze printre zeci și zeci de clișee și să descopere cum era acea femeie. Care, poate, și-a dorit în secret să facă o călătorie de taină în lume cu un iubit adevărat, singurul care nu-și dorea nicio măreție materială din partea ei, spre deosebire de toți ceilalți amanți. Dar arhivele nu comentează decât moartea subită a bărbatului și disperarea femeii.
Între cele două epoci, comunistă și capitalistă, eroul s-a aflat printre cei învinși. „E neplăcut să te afli printre învinși.” Cei cu geniu antreprenorial ajung, în noul regim, în fruntea bucatelor, asemenea unui fost coleg și subaltern, care strânge peste noapte averi, cumpără un studiou de film și îl cheamă să-și reia activitatea. Firește, nu neapărat din prietenie, ci în speranța unui profit și mai mare. „Timpul pe care-l trăia Rusia pe atunci pulsa cu o frenezie patologică. Averile se clădeau în câteva luni și se pierdeau în câteva ceasuri. Să vezi un om zăcând într-o baltă de sânge în plină stradă era la fel de banal ca, pe vremuri, trecerea pe lângă un bețiv adormit pe trotuiar. Cândva, Oleg a filmat o limuzină, simbol sclipitor al carierei. A doua zi, nu mai rămăsese din ea decât o grămadă de fiare mirosind a explozibil. Polițiștii adunau în niște saci de plastic rămășițele proprietarului”. Escrocheriile financiare sunt obișnuință în „marele talcioc post-socialist”. În vremuri noi banul și mitocănia fac legea. „Mitocănia pe care o numim logică a progresului.” „O schimbare istorică. Istoria a angajat noi actori, și-a rescris scenariul farsei.” Peste drum de casa scenaristului, doi oameni „noi” taie cu fierăstrăul un copac care nu deranja pe nimeni; pentru că protestează, Oleg e întrebat dacă nu vrea să fie și el tăiat. La scurt timp, pe locul ras sunt parcate două 4×4. Imaginea aceasta se multiplică de zeci de mii de ori. Cine e azi la cârmă, poate cădea mâine, când apare un parvenit și mai veros, care înlătură fără milă orice concurență. Fostul coleg al lui Oleg, acum miliardar, cade peste noapte, când adversarii îi preiau fabricile și-l aruncă în pușcărie; cel puțin l-au lăsat în viață.
Oarecum la fel era și pe vremea Ecaterinei. Cât lucrează, în ritm drăcesc, la serialul tv, Erdmann poate inventa orice despre Ecaterina cea Mare – în anumite limite. „Nimeni nu știe ce s-a petrecut în realitate. Istoricii propun niște interpretări.” E la fel cu toate momentele istoriei. „1917 a fost scris și rescris de nenumărate ori. Pentru unii, grozăvie absolută, pentru alții – promisiunea raiului pe pământ.” Orice inventează el în viața Ecaterinei, chiar dacă seamănă cu mascarada, e bun, pentru că e bine „să se vadă cât de zadarnică e toată mascarada istoriei.” Adevărul istoric? Vorbe. Doar vorbe. Producătorul și, de fapt, mai toată lumea, știu că tot ce inventează pe ecran e dorit de telespectatorii „pe care îi doare în cot de visele acelei femei”, care nu vor să afle ce se ascunde sub masca țarinei.
O carte de o erudiție melancolică, dublată și de o critică necruțătoare a prezentului, efervescența secolului al XVIII-lea se confruntă cu vitalitatea violentă a lumii de azi.
Iar în final, eroul își eliberează subiectul și își capătă el însuși libertatea printr-o ultimă propoziție, tulburătoare: „Un bărbat în privirea unei femei iubite.”
*) Andrei Makine – O femeie iubită. Editura Polirom, Biblioteca Polirom actual. Traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu
P.S.
Scriitorul francez Andrei Makine sosește astăzi în România la invitația Institutului Francez. Distins cu cel mai prestigios premiu literar din Franța, Prix Goncourt, Andrei Makine va avea mai multe întâlniri cu cititorii, cu prilejul apariției în limba română a romanului „O femeie iubită”. Astăzi, 22 noiembrie, la ora 16.00, la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine (Lectoratul francez), Universitatea din Bucuresti, autorul va dialoga cu prof. dr. Dolores Toma, directorul Centrului de studii Heterotopos. Sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 17.00, Libraria Kyralina (Str. George Enescu nr 8) va gazdui un eveniment special dedicat lui Andrei Makine. Scriitorul francez le va vorbi cititorilor despre cartile sale preferate si va oferi autografe.Duminica, 24 noiembrie, la ora 15.00, la Tirgul International de Carte Gaudeamus, in Sala Cupola, autorul va avea un dialog cu jurnalistul Luca Niculescu, dupa care va raspunde intrebarilor publicului.