Occidentalii, în frunte cu membrii G7, și-au multiplicat presiunile asupra Rusiei, acuzată de Ucraina că a ales războiul, pentru a încerca să găsească o ieșire dintr-unul dintre cele ai grave conflicte avute cu Moscova de la căderea Zidului Berlinului, relatează AFP.
Miniștrii europeni de Externe se întâlnesc, luni, la Bruxelles pentru cea de-a doua reuniune de urgență pe tema Ucrainei în zece zile. Dar de la prima, situația s-a agravat.
Ucraina s-a declarat, duminică, “în pragul catastrofei”, ca urmare a “declarației de război” a Rusiei și pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei.
Condamnând “încălcarea clară” a suveranității Ucrainei de către Moscova, liderii a șapte țări membre G8 au anunțat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia.
Măsura va rămâne în vigoare “până ce mediul va redeveni favorabil unor discuții semnificative la G8”, potrivit unui comunicat al “liderilor G7”, difuzat de Casa Albă.
G7 reunește cele șapte cele mai industrializate țări. La nivel de șefi și de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri.
Anterior duminică, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că Rusia ar putea să-și piardă locul la G8, în fața deteriorării situației pe teren.
“Dacă președintele (rus Vladimir) Putin vrea să fie președintele care a început un război între două țări vecine și prietene, el este foarte aproape de a-și atinge acest obiectiv. Suntem în pragul catastrofei”, a declarat duminică premierul Arseni Iațeniuk.
“Nu este o amenințare, este de fapt o declarație de război adresată țării mele”, a adăugat el, exprimându-se în engleză, ca pentru a face comunitatea internațională să înțeleagă mai bine.
Președintele interimar Oleksandr Turcinov a repetat duminică, la rândul său, că Kievul speră să ajungă la o soluție “pașincă” la criză. Dar un alt oficial de rang înalt a anunțat mobilizarea rezerviștilor ucraineni pentru a asigura “securitatea și integritatea teritoriului”.
La Kiev, aproximativ 50.000 de persoane s-au reunit duminică în Maidan, Piața Independenței. “Nu ne vom preda!”, au scandat ele la adresa Rusiei. Unii purtau pancarte pe care se putea citi: “Putin, nu te atinge de Ucraina!”.
Dar tensiunile păreau să se intensifice duminică în Crimeea între cele două tabere, chiard dacă nu a fost anunțată nicio confruntare în această peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei, care adăpostește flota rusă a Mării Negre.
Duminică seara, o explozie puternică s-a auzit în tot orașul Simferopol, capitala Crimeei, au anunțat jurnaliștii AFP. Originea exploziei nu a putut fi stabilită imediat.
Baza militară Perevalne, care adăpostește o unitate de grăniceri ucraineni, situată la 20 de kilometri de Simferopol, a fost înconjurată de persoane înarmate cu mitraliere, a constatat AFP. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care a estimat numărul lor la 1.000, atacatorii voiau să constrângă grănicerii să predea armele.
Mai multe zone strategice din peninsulă, baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale au făcut obiectul unor blocaje ale unor persoane înarmate, a căror uniformă nu poartă niciun semn distinctiv dar pe care observatorii le asimilează cu soldați ruși.
O lovitură dură pentru autoritățile de la Kiev a fost faptul că amiralul Denis Berezovski, comandantul șef al marinei ucrainene, numit în urmă cu câteva zile de președintele interimar Turcinov, a anunțat că depune jurământ de credință autorităților locale proruse din Crimeea.
Premierul prorus al regiunii, Serghei Axionov, pe care Kievul îl consideră nelegitim, a salutat un “eveniment istoric” și a subliniat că amiralul Berezovski acceptă astfel să se plaseze “sub ordinele autorităților legitime ale peninsulei”.
Manifestații proucrainene, care au reunit între 1.000 și 10.000 de persoane, au avut loc duminică în orașele Harkov, Odessa, Dnipropetrovsk și Zaporijia, potrivit presei ucrainene.
Anunțul de sâmbătă al Moscovei, după ce inițial a părut să îi ia prin surprindere pe occidentali, a provocat un val de proteste în lume.
John Kerry și-a anunțat venirea, marți, la Kiev pentru a reafirma “sprijinul puternic al Statelor Unite față de suveranitatea, independența și integritatea Ucrainei”. El va fi precedat de numărul doi al ONU, Jan Eliasson, care a plecat duminică seara către Ucraina.
NATO a cerut, de asemnea, Moscovei și Kievului să caute o “soluție pașnică” la criză prin “dialog” și mobilizarea de observatori internaționali, potrivit secretarului său general, Anders Fogh Rasmussen.
Ministrul britanic de Externe, William Hague, și omologul său grec, Evangelos Venizelos, a cărui țară deține președinția semestrială a UE, au ajuns duminică la Kiev.
În discuțiile telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, Vladimir Putin a asigurat că răspunsul Rusiei la “amenințarea constantă cu acte de violență din partea forțelor ultranaționaliste (…) este perfect adecvat”. El a acceptat crearea unui “grup de contact” pentru începerea “unui dialog politic” în privința Ucrainei.
Experții apreciază că criza ucraineană reprezintă cea mai gravă criză dintre Occident și Rusia de la destrămarea URSS în 1991.
“Repercusiunile asupra relației dintre Rusia și Occident vor fi profunde și durabile, deși mai grave decât după războiul ruso-georgian” din 2008, au apreciat analiștii Eugene Rumer și Andrew Weiss de la fundațion Carnegie. “Aceasta amintește de 1968, nu de 2008”, subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS.
Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia și autoritățile făcând apel la unitate națională împotriva “fasciștilor care au preluat puterea la Kiev”.
Agențiile de presă rusești au difuzat duminică informații potrivit cărora militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă, abandonându-și unitățile care trec în mâinile forțelor de autoapărare proruse ce asigură ordinea în regiune. Aceste informații vagi și imprecise au fost dezmințite de Ministerul ucrainean al Apărării.