Joi seara, sursele oficiale încă nu transmiseseră vreun bilanț exact privind operațiunea militară, care nu se știa dacă s-a încheiat efectiv în timpul serii la instalația de la In Amenas, în Sahara, situată la aproximativ 1.300 de kilometri sud-est de capitală, a anunțat agenția de presă algeriană APS.
Agenția a informat puțin mai târziu că asaltul nu a permis decât controlarea “zonei de locuire” a complexului pentru exploatarea gazelor unde se aflau majoritatea ostaticilor. Forțele algeriene, potrivit aceleiași surse, încercuiau în continuare instalația în timpul serii.
Înainte de a oferi precizări, ministrul algerian al Comunicațiilor, Mohamed Said, a anunțat că operațiunea a permis “eliberarea, până în prezent, a mai multor ostatici algerieni și străini”, fără să ofere un număr. El s-a limitat să precizeze că un “număr important de ostatici au fost eliberați și din păcate câțiva sunt morți și răniți”.
“Un număr important de teroriști, care au încercat să fugă către o țară limitrofă, au fost neutralizați”, a adăugat el, justificând intervenția.
Joi seara, un purtător de cuvânt al grupării care a luat ostaticii a anunțat că liderul comandoului, Abu al-Baraa, a fost ucis joi, potrivit agenției mauritane ANI.
Capitalele occidentale nu și-au ascuns îngrijorarea privind soarta cetățenilor lor reținuți de către islamiști afiliați Al-Qaida. Aceștia au prezentat luarea de ostatici ca măsură de represalii față de intervenția franceză în Mali lansată la 11 ianuarie.
“Cred că trebuie să ne pregătim de posibilitatea ca vești proaste să vină”, a avertizat premierul britanic David Cameron, care a regretat că nu a fost informat în avans de Alger și a amânat importantul discurs pe tema relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE) programat vineri.
Președintele francez François Hollande afrimase anterior că această criză “părea că se va termina în condiții dramatice”.
Washingtonul și-a exprimat regretul că Statele Unite nu au fost informate în avans despre planurile autorităților algeriene.
Japonia a “protestat ferm” și a cerut Algeriei să “înceteze imediat” operațiunea, în timp ce Italia a condamnat un “act de terorism laș”.
Ministrul algerian a justificat recursul la forță, explicând că, pentru început, autoritățile au încercat să găsească o soluție pașnică, dar islamiștii, veniți din Libia vecină, “puternic înarmați”, intenționau să “părăsească Algeria luând cu ei ostaticii străini” pentru a-i folosi ca “instrument de șantaj”.
Intervenția a permis eliberarea a 600 de algerieni, precum și a unui francez, doi britanici și unui kenyan, potrivit agenției APS.
Dar un purtător de cuvânt al islamiștilor a declarat că operațiunea s-a soldat cu aproape 50 de morți, între care 34 de ostatici și 15 răpitori. Informațiile nu au fost confirmate.
“Avioane de luptă și unități de teren au început o tentativă de a prelua cu forța complexul”, a adăugat el pentru agenția mauritană ANI, amenințând cu moartea ostaticii aflați în viață, printre care șapte occidentali.
El a precizat că trei belgieni, doi americani, un japonez și un britanic au supraviețuit.
La peste 24 de ore după atacul islamiștilor, naționalitățile ostaticilor încă nu erau cunoscute. În afară de numeroșii muncitori algerieni, mai existau aproximativ 40 de occidentali, printre care americani, britanici, japonezi, francezi, irlandezi și norvegieni.
Aproximativ 30 de algerieni au reușit să scape de la instalația din In Amenas, exploatată de către grupurile britanic BP, norvegian Statoil și algerian Sonatrach, au anunțat autoritățile locale.
Potrivit Dublinului, un irlandez este nevătămat și în siguranță. Cincisprezece străini, între care un cuplu de francezi, potrivit postului de televiziune privat algerian Ennahar, au reușit să fugă.
Un purtător de cuvânt al Guvernului de la Tokyo a anunțat că trei japonezi din cei 17 prezenți la instalație se aflau “în siguranță”, în timp ce 14 au fost dați dispăruți, fără să ofere precizări.
BP a anunțat joi că era în curs de a evacua “un grup de muncitori” din Algeria. Un britanic și un algerian au fost uciși miercuri în timpul atacului asupra instalației.
Secretarul american de Stat Hillary Clinton a solicitat ambasadelor și companiilor americane din Maghreb și din Africa de Nord să-și revizuiască dispozitivele de securitate.
În același timp, ea l-a îndemnat pe premierul algerian Abdelmalek Sellal să “asigure Algeria de solidaritatea sa”, a anunțat pentru AFP purtătorul de cuvânt al celui din urmă, Kader Berdja.
Răpitorii se prezintă ca membri ai grupării “Semnatarii cu sânge”, conduși de algerianul Mokhtar Belmokhtar, destituit recent de Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI).
Ei au anunțat că reacționează față de “cruciada dusă de către forțele franceze în Mali”, dar o operațiune atât de complexă a fost pregătită de mai mult timp, chiar înainte de intervenția franceză din Mali, potrivit unor experți.
Evenimentele din Algeria au eclipsat continuarea luptelor din Mali, unde militari francezi și malieni au luptat, într-o nouă confruntare, în timpul nopții, împotriva islamiștilor înarmați în apropiere de Konna (centru). Ocuparea orașului de către islamiști la 10 ianuarie a provocat intervenția franceză de a doua zi.
Mai multe cartiere din Diabali (vest), unde islamiștii se confruntau cu forțe speciale franceze, miercuri, rămâneau sub ocupația lor, potrivit unei surse maliene din domeniul serviciilor de securitate.
Diabali, oraș situat la 400 de kilometri nord de Bamako, a fost ocupat luni de islamiști conduși de către Abu Zeid, unul dintre liderii AQMI.
La Bamako, aproximativ 40 de militari togolezi au sosit joi, fiind prime elemente ale forței armate vest-africane, MISMA, care trebuie să alunge grupările armate ce ocupă o mare parte din Mali de nouă luni.
Ei s-au alăturat unui contingent de aproximativ 50 de nigerieni din cadrul MISMA.