Amita Bhose
Manual de limba sanscrităVol. I
Editura Cununi de stele
Ediție îngrijită de Carmen Mușat-Coman. Primul Manual de limba sanscrită, conceput de Amita Bhose, este rodul muncii de câțiva ani pe baza experienței didactice dobândite la Universitatea București, unde a susținut cursuri practice facultative de limba bengali (1972-1991), limba sanscrită (1978-1991) și civilizație indiană. O experiență – de notat că a ținut cursurile numai în limba română – care i-a permis formarea unei metodologii a predării limbilor bengali și sanscrită cursanților români. Deși limbile sanscrită și bengali au avut regim de curs facultativ cu asistență de 2 ore pe săptămână, studenții acestor cursuri au reușit să traducă texte literare, unele traduceri fiind publicate în revistele românești. Periodic erau susținute spectacole literar-artistice și sesiuni de comunicări științifice de profil indian, la care-și dădeau concursul studenții Amitei Bhose. Nici o altă secție de limbi orientale nu a avut o activitate atât de bogată. Cu alte cuvinte, nici un alt cadru didactic nu le-a insuflat studenților atâta pasiune pentru cultura de profil. Absolvenții cursurilor repartizați în provincie corespondau cu domnia-sa, trimițându-i exerciții și traduceri pentru control.
Când a murit, în 1992, Amita Bhose avea mai multe proiecte finalizate sau începute. “Manualul de limba sanscrită”, prima parte, era aproape gata de tipar, a doua parte era în forma finală, dar în ciornă. Lucrarea cuprindea, în totalitate, peste 600 de pagini de manuscris. Anterior, Amita Bhose lucrase la un “Curs de limba bengali”. Cum nu existau tipografii cu caractere bengaleze, textul în română era dactilografiat de Amita Bhose, iar studenții cu scris caligrafic copiau, din mansucris, partea în limba bengali. Așa au fost completate sute de pagini pentru a fi multiplicate în Tipografia Universității. Aceeași soartă urma să aibă și “Manualul de limba sanscrită”. În 1990, prima parte este încredințată pentru tanscriere în sanscrită studentului Mircea Itu. În momentul morții Amitei Bhose, primul volum fusese copiat, stângace, de acesta. Editoarea Carmen Mușat-Coman spune: “Manuscrisul transcris are, pe margine, indicațiile Amitei Bhose, pentru corectarea greșelilor de copiere sau semnalând mici modificări. Pentru culegerea computerizată noi am folosit manuscrisul original, ținând cont de observațiile făcute de Amita Bhose pe exemplarul aflat în posesia lui Mircea Itu și returnat. Din păcate, deși acesta mărturisește că îi poartă Ameitei Bhose o veșnică recunoștință, o face în mod josnic: prin plagiat, publicând acest prim volum în 2001, cu același titlu, sub semnătură proprie. Modificările sunt minore, intervențiile în partea sanscrită dovedindu-se a fi făcute în mod greșit.”
Manualul, în ciuda apariției întârziate, după aproape 20 de ani de la definitivare și tot atâția de la moartea autoarei, constituie un pionierat în direcția studierii sanscritei. În 1990 nu exista o astfel de lucrare în română și nici într-o altă limbă europeană. Astfel, Manualul reprezintă un valoros instrument de lucru pentru toți cei interesați de limba divină – filologi sau fără pregătire serioasă de specialitate.
Primul volum din cele trei ale Manualului are 256 de pagini și costă 59 de lei.