Numarul apartamentelor goale din Bucuresti este in crestere, numai in cele mai mari proiecte de pe piata fiind disponibile spre vanzare din partea dezvoltatorilor peste 1.000 de locuinte.
Astfel, cele mai multe locuinte in care potentialii cumparatori s-ar putea muta imediat sunt in cadrul proiectelor Greenfield si Ibiza Sol, din nordul Capitalei – cate 130 de unitati – in timp ce zeci de locuinte disponibile sunt si in proiecte precum Primavara Ghencea, Ten Blocks Militari, Pallady Residence din Titan sau Metropolis Residence, in zona Bucurestii Noi. Situatia este relativ recenta, tinand cont ca pana la inceputul anului trecut proiectele erau vandute de la stadiul de macheta in 90% dintre cazuri. Si preturile s-au mai inmuiat intre timp, valorile de pornire in proiectele Primavara Ghencea, Ten Blocks, Metropolis, Confort City si Pallady Residence fiind sub nivelul de 1.000 de euro/metrul patrat. Mai scumpe sunt apartamentele din nord, in ansamblul Greenfield, dezvoltat de compania Impact, pretul mediu pe metru patrat construit fiind de aproape 1.200 de euro, in timp ce in Ibiza Sol cea mai ieftina locuinta este 207.000 de euro plus TVA, pentru un apartament cu trei camere si o suprafata construita de 150 mp, din care 45 mp reprezinta terasa.
 
Investitie: Praktiker a extins magazinul din Craiova
Compania germana Praktiker, cel mai mare jucator de pe piata locala de bricolaj, a investit 2,25 milioane de euro in extinderea magazinului din Craiova cu peste 2.000 de metri patrati, la circa 8.300 de metri patrati. Praktiker a deschis magazinul din Craiova in noiembrie 2005. Unitatea este cea de-a sasea pe care compania, parte a grupului german Praktiker, a decis sa o extinda. Primul magazin in care Praktiker Romania a investit pentru suplimentarea spatiului de vanzare, in 2006, este cel din Bucuresti – Voluntari. In 2007 au fost extinse unitatile din Cluj-Napoca, Bucuresti-Militari, precum si primul magazin Praktiker din Timisoara, iar anul trecut compania a marit suprafata de vanzare a magazinului din Bucuresti-Vitan (foto). Spatiul suplimentar disponibil la magazinul din Craiova dupa extensie vizeaza raioanele unde sunt expuse articolele de mobilier, decoratiuni, electrice, gradina, constructii si sanitare. Valoarea investitiilor totale realizate de Praktiker in Romania depaseste 250 de milioane de euro.
 
Investitie: Mures Mall, dezvoltat din surse proprii
Oamenii de afaceri Valentin Nicola si Sorin Ghite, proprietarii centrului comercial Mures Mall din Targu-Mures, lucreaza in prezent la extinderea proiectului din fonduri proprii, in conditiile in care nu au reusit sa ajunga la o intelegere cu bancile pentru obtinerea unui credit in acest sens.
„La extensia Mures Mall se lucreaza pe banii actionarilor, deoarece bancile nu mai dau in aceasta perioada nici macar credite de nevoi personale. Speram sa finalizam in acest an supermarketul si parcarea subterana, care implica investitii totale de aproape cinci milioane de euro, daca tinem cont si de pretul terenului”, a declarat Octav-Paul Ros, director general al Matrix Investments. Compania lucreaza la un spatiu de
1.300 de metri patrati in care va fi deschis un supermarket pentru care inca se poarta negocieri cu trei companii, in timp ce parcarea va avea circa 150 de locuri. Investitia initiala in proiect s-a ridicat la circa 15 mil. euro.
Reprezentantul companiei spune ca din mall nu a plecat niciun chirias de la inceputul crizei imobiliare, gradul de ocupare al mallului de 10.000 de metri patrati fiind de 95%.
Printre cei mai importanti chiriasi ai mallului se numara retailerii New Yorker, Benetton, Nike, Adidas, Office Shoes, Peter Murray sau Ramsey, o unitate Flanco, KFC, Diverta sau lantul de parfumerii Douglas. Motivatia pentru realizarea extinderii in aceasta perioada este legata si de faptul ca in centrul orasului Targu-Mures nu se afla in prezent niciun supermarket, potrivit reprezentantilor Mures Mall.
 
Investitie: Adama incepe un nou proiect in Titan
Compania de dezvoltare imobiliara Adama, care a finalizat in cartierul bucurestean Titan proiectele Evocasa Titanium, Evocasa Swiss Cottage si prima etapa a proiectului Edenia, a inceput lucrarile la cel de-al cincilea proiect in aceasta zona – Evocasa Optima, care va cuprinde in total aproape 500 de locuinte. Adama mai are in constructie si proiectul Armonia, din care va finaliza un bloc pana la sfarsitul acestui an. In cadrul proiectului Optima compania a inceput lucrarile la prima etapa, formata din trei blocuri cu 80 de apartamente fiecare, a caror finalizare este programata pentru anul viitor. „Am inceput acest proiect deoarece nu ne uitam la cum arata piata in momentul actual, ci ne gandim la cum va fi in momentul finalizarii proiectului. In plus, este si mai ieftin sa construiesti acum, deoarece sunt mai putine proiecte. O serie de dezvoltatori dispar acum din Romania, deoarece aveau un model in care atrageau finantari externe pentru a plati avansurile, iar restul de bani incercau sa ii atraga de la bancile locale. Acest model de business dispare acum”, a declarat David Flusberg, presedinte si fondator al Adama. Adama a finalizat sau are in constructie peste 1.000 de locuinte, din care a vandut pana in prezent circa 600 de unitati. Compania mai are disponibile opt locuinte in ansamblul Evocasa Swiss Cottage, finalizat in apropierea bulevardului Theodor Pallady, si ceva mai multe locuinte in proiectul Armonia, format din 393 de apartamente, in care detine mai multe locuinte si compania norvegiana Romania Invest.
Adama este controlata de fondurile Tiger Global din America si Immoeast din Austria si detine pe plan local 45 de proiecte, destinate in special realizarii unor ansambluri rezidentiale.
 
Arabesque merge mai departe cu extinderea
 
Arabesque, cel mai mare distribuitor de materiale de constructii, controlat de omul de afaceri Virgil Cezar Rapotan, afirma ca situatia de pe piata constructiilor este in continuare foarte dificila, insa continua extinderea retelei de centre comerciale pe terenurile achizitionate anul trecut.
Compania a deschis recent un centru comercial la Pitesti, in urma unei investitii de 5 mil. euro, dupa cel inaugurat la inceputul anului langa Bucuresti, langa Autostrada Soarelui, urmatoarele orase vizate fiind Baia Mare si Oradea, pe terenuri achizitionate anul trecut.
„Terenurile pe care dezvoltam noile centre comerciale ce vor fi inaugurate anul acesta au fost achizitionate anul trecut. In 2009 nu am facut achizitii de terenuri noi, insa studiem piata cu atentie, iar daca se va ivi o oportunitate, vom achizitiona”, a declarat Florina Necula, directorul de marketing al Arabesque. Valoarea totala a investitiilor in perioada 2008-2009 se ridica la circa 60 mil. euro si implica dezvoltarea a sase centre co-merciale-patru fiind deja deschise la Iasi, Craiova, Bucuresti (Glina) si Pitesti.
Compania a inregistrat in primul trimestru o scadere de 20% a vanzarilor comparativ cu perioada similara a anului trecut, din cauza intarzierii platilor de la buget pentru lucrarile realizate la sfarsitul lui 2008, a reducerii creditarii si a vremii nefavorabile. „In continuare este foarte dificil sa prognozam cifra de afaceri pe 2009. Situatia ultimelor doua luni s-a remediat din pacate extrem de putin, iar 2009 ramane in continuare un an dificil”, explica Necula. Arabesque nu ia in considerare inchiderea magazinelor nepro-fitabile, insa incearca sa regleze costurile astfel incat sa nu fie nevoie sa inchida niciun centru comercial.
Compania detine in prezent 19 centre comerciale, dintre care trei sunt in locatii inchiriate, si 22 de filiale externe in Serbia, Moldova, Bulgaria si Ucraina. Centrul comercial deschis la Pitesti are o suprafata totala de circa 34.000 de metri patrati, din care 10.000 mp reprezinta hala de depozitare si showroom-ul, fiind angajati circa 200 de oameni.
Arabesque a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 550 de milioane de euro, in crestere cu 22,2% fata de 2007, evolutie usor inferioara targetului bugetat, de 25%. Din total, circa 20%, adica 110 milioane de euro, este businessul derulat pe pietele externe.
Arabesque, infiintata de omul de afaceri Cezar Rapotan in 1994, are in prezent 5.000 de angajati, dintre care 1.500 de salariati sunt pe pietele externe, in Serbia, Ucraina, Bulgaria si Moldova.
 
Vanzarile de profiluri PVC, in blocaj
 
Gealan Romania, filiala locala a producatorului german de profiluri PVC Gealan, isi mentine previziunile de la inceputul anului prin care estima ca va atinge aceeasi cifra de afaceri din 2008, respectiv 71 mil. euro, in ciuda faptului ca piata de tamplarie termoizolanta a scazut cu circa 20-40% in primele cinci luni.
„Continuam sa avem de a face cu un an atipic, a carui evolutie este greu de prefigurat. Mediul economic este in continuare unul dificil, in principal din cauza blocajului inregistrat pe piata imobiliara. De aceea obiectivul nostru va ramane in continuare mentinerea aceleiasi cifre de afaceri ca in 2008, care s-a situat la un nivel cu circa 11% mai ridicat comparativ cu cel din 2007″, a declarat Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan Romania.
Potrivit datelor prezentate de companie, piata de tamplarie termoizolanta a scazut cu peste 30% anul trecut, atingand circa 700 de milioane de euro, iar pentru anul acesta vanzarilor vor continua sa scada. Cu toate acestea, compania nu va face restructurari, avand in prezent circa 150 de angajati, si a inceput recent o campanie media pentru a sustine activitatea de marketing a partene-rilor. Gealan Romania livreaza profiluri PVC pentru circa 450 de firme producatoare de usi si ferestre si distribuie produse si catre pietele din Bulgaria, Republica Moldova si Germania.
Gealan si-a schimbat strategia pentru anul acesta si nu va mai incepe constructia unei noi fabrici in care sa fie relocate actualele linii de productie din Capitala.
Compania anunta anul trecut ca va vinde terenul de 2,5 ha din Bucuresti pe care se afla fabrica si ca va muta productia in judetul Giurgiu, dar scaderea brusca a pietei a schimbat planurile companiei.
Valoarea investitiei se ridica la circa 10 mil. euro si urma sa dubleze capacitatea de productie actuala a companiei.
 
Atlas Corporation pariaza pe crestere
 
Producatorul si distribuitorul de materiale de constructii Atlas Corporation, detinut de investitori greci, si-a bugetat pentru acest an o crestere intre 5 si 10%, pana la circa 180-190 mil.lei, doar in cazul in care conditiile economice se vor ameliora in partea a doua a anului.
„Asteptarile noastre legate de venituri sunt optimiste, adica ne asteptam la o crestere intre 5 si 10%. Vreau sa subliniez ca acest lucru se va intampla in conditiile in care criza internationala se va tempera”, a declarat Nicholas Stamboulis (foto), unul dintre actionarii companiei.
Atlas Corporation a inregistrat anul trecut o crestere a cifrei de afaceri de 2%, pana la 170 mil. lei (46,1 mil. euro), fata de 167 mil. lei in 2008, in conditiile in care la inceputul anului trecut si-a bugetat o crestere de circa 40%, pana la 70 mil. euro. „Principalii factori care au influentat evolutia Atlas Corporation se pot imparti in pozitivi si negativi. Dintre cei pozitivi ar fi nivelul de activitate in constructii si cererea ridicata pentru imbunatatirea termica a locuintelor. Dintre factorii negativi este evident ca nu poate lipsi criza internationala, care a afectat atat in mod real, cat si in mod artificial industria si ma refer la panica sau zvonistica”, explica Stamboulis.
In primul trimestru, cifra de afaceri a companiei a scazut cu 1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 33 mil. lei. „Primele trei luni ale lui 2009 sunt irelevante, piata a scazut sau mai bine spus nu s-a miscat deloc din mai multe motive. Mai bine ne uitam la sfarsitul anului si vom intelege cat de bine a reactionat fiecare la criza”, spune Stamboulis.
Atlas Corporation a continuat sa investeasca in marketing in primele luni ale anului, incepand o campanie TV pentru promovarea noilor produse: Apla Fix (adeziv flexibil pe baza de ciment pentru placile de polistiren) si Apla TencoPlast -Ready Mix (tencuiala decorativa elastica).
 
Personalul Arcom s-a redus la o treime in era Becali
 
de Catalin Lupoaie
Grupul Arcom, din care fac parte 11 firme, si-a restrans puternic activitatea in ultimul an din lipsa de proiecte de anvergura, numarul angajatilor ajungand in prezent la circa 400 din totalul de 1.300-1.400 cati erau in 2007. In plus, Arcom se confrunta cu tot mai multe procese de insolventa, din cauza unor datorii de peste 3 mil. euro neplatite, mai ales dupa preluarea companiei de catre omul de afaceri George Becali, patronul echipei Steaua.
Becali a preluat Arcom in 2007, in urma unei tranzactii de peste 25 mil. euro si detine in prezent 71,6% din actiunile Arcom, dupa achizitii succesive de actiuni de la management si angajati. Dupa preluare, omul de afaceri a schimbat managementul companiei, numindu-l pe seful filialei PNG Olt, Mihai Oprea, in pozitia de director general si nu s-a mai implicat in redresarea companiei, pe care a achizitionat-o mai mult pentru constructia de locuinte pe terenurile pe care le detine in Pipera, potrivit unor informatii din piata.
De altfel, singurul proiect mai important al Arcom este constructia unui proiect rezidential cu 228 de apartamente in Pipera, in parteneriat cu Becali (50-50%), cu o valoare de executie de 50 mil. euro, unde omul de afaceri nu a mai decontat lucrarile executate.
Arcom era inainte de 1989 compania romaneasca de constructii cu cele mai multe contracte externe, comparata de constructori cu Hagi ca renume international, pentru ca putea participa la licitatiile mari din orice tara. Ulterior, compania s-a reorientat catre piata locala unde a derulat constructii de locuinte si lucrari civile si era una din primele zece companii de constructii de pe piata in 2007.
„Este posibil ca firma sa intre in incapacitate de plata, pentru ca are probleme cu lichiditatile, sau chiar in faliment, pentru ca nu indeplinesete anumite conditii juridice. Compania traieste acum din recuperarea de garantii de la lucrari mai vechi sau din proiecte semnate in anii trecuti, pentru ca nu au mai luat contracte noi”, au declarat surse de pe piata.
Arcom se afla in prezent in mai multe procese de insolventa intentate de firme precum Readymix Romania, L&L Prof Construct prin administrator judiciar BNP Consult SPRL, Romproed, Conizol, Marmur Art, Vartaco Comimpex si M.B.G. Ambient, dar si mai multe procese comerciale, potrivit datelor Tribunalului Bucuresti. O alta companie care va solicita insolventa Arcom este distribuitorul de materiale de constructii Baduc din Bucuresti, la care are datorii vechi de doi ani. „Pe 15 iunie voi solicita in instanta intrarea in insolventa a Arcom, din cauza datoriilor pe care le are catre noi”, a declarat Victor Dumitrache, presedintele Baduc.
Valoarea totala a creantelor se ridica la 3,1 mil. euro (cereri de insolventa si procese comerciale), potrivit reprezentantilor Arcom, insa Mihai Oprea, actualul director general, a declarat ca exclude posibilitatea ca societatea sa intre in incapacitate de plata. „Avem la randul nostru de recuperat circa 9 mil. euro de la clienti care nu au mai platit lucrarile. Nu vom da in judecata clientii nostri, pentru ca nu ne va ajuta aceasta decizie, ci vom incerca sa colectam banii prin conciliere. Valoarea totala a proiectelor aflate in derulare se ridica la peste 100 mil. euro”, a declarat Oprea.
 
Stadionul national risca sa nu fie finalizat la timp
 
Primaria Capitalei are nevoie in acest an de fonduri suplimentare de 50 mil. euro pentru a mentine in grafic lucrarile de constructie la stadionul natio-nal Lia Manoliu, dupa ce in bugetul pe acest an al Primariei au fost alocate doar 10 milioane de euro pentru acest proiect.
Companiile de constructii Max Boegl (Germania) si Astaldi (Italia) au realizat in ultimele luni lucrari de 16 mil. euro la acest proiect, neachitate pana in prezent de catre Primarie. In cazul in care municipalitatea nu va gasi resursele pentru continuarea proiectului, lucrarile ar putea fi oprite peste doua luni.
„Pentru 2009 ar fi nevoie pentru acest proiect de 55-60 de milioane de euro. Din pacate, in buget sunt doar 10 milioane de euro pentru stadion, iar lucrarile executate si nefacturate sunt 16 milioane de euro. Vom plati cei 10 milioane de euro pe care ii avem in urmatoarea perioada si avem doua luni la dispozitie pentru gasirea finantarii, altfel constructorul va opri lucrarile”, a declarat Mircea Raicu, viceprimar general al Capitalei.
Investitia totala in proiect este estimata la circa 140 de milioane de euro, din care au fost platiti pana in prezent catre constructor 20 mil. euro, lucrarile fiind realizate in procent de 25%, potrivit reprezentantului Primariei. Finalizarea lucrarilor este programata pentru sfarsitul anului viitor sau ianuarie 2011, pe acest stadion fiind programata disputarea finalei Europa League de peste trei ani.
„Daca peste doua luni se opresc lucrarile, iar in 2012 ne facem de bacanie ca nu am fost in stare sa realizam stadionul, vom avea probleme. Consiliul General, alaturi de primar, trebuie sa gaseasca toate resursele dirijate spre lucrari inutile sau mai putin importante, pe care sa le directionam spre acest proiect, iar Guvernul sa completeze acest buget”, au mai spus reprezentantii Primariei.
 
Sonae Sierra va inchiria Grand Arena
 
Compania portugheza de dezvoltare imobiliara Sonae Sierra, care detine mallul River Plaza din Ramnicu-Valcea, a preluat de la inceputul lunii iunie activitatea de inchiriere a proiectului Grand Arena din sudul Bucurestiului, detinut de francezii de la Euroinvest si inaugurat la sfarsitul lunii martie cu doar jumatate din magazine operationale.
„Vrem sa aducem un retailer de electronice si electrocasnice, magazine de imbracaminte si articole sportive, precum si restaurante in Grand Arena si am inceput deja discutii cu o serie de companii. Credem ca ne putem aduce know-how-ul si sa crestem gradul de ocupare din Grand Arena”, a declarat Vitor Nogueira, directorul diviziei de administrare a centrelor comerciale din cadrul Sonae Sierra.
Grand Arena a fost dezvoltat in urma unei investitii de aproape 190 de milioane de euro si are doar circa 100 din cele 180 de magazine deschise, dupa ce mai multi retaileri care semnasera contractele de preinchiriere nu au mai deschis magazinele. Printre acestia se numara si lantul de electronice si electrocasnice Flanco.
Sonae Sierra ar putea incasa circa jumatate de milion de euro din inchirierea spatiilor cu o suprafata de circa 10.000 de metri patrati disponibile in Grand Arena, tinand cont de un comision reprezentand chiria pe doua luni si un nivel mediu de 25 de euro/ mp lunar. In prezent, printre cei mai importanti chiriasi ai proiectului se numara Deichmann, Intersport sau Sephora, in timp ce ancora principala este un hipermarket Carrefour. Anterior, procesul de inchiriere a mallului a fost gestionat de compania Prospector Consulting, in timp ce administrarea Grand Arena este rea-lizata de firma Cegis. „La Grand Arena realizam o analiza pentru a intelege care spatii sunt cu adevarat vacante si care vor fi ocupate in urmatoarea perioada. Mallul era inchiriat integral cu cateva luni inainte de deschidere. Apoi, multi dintre chiriasi s-au razgandit si au amanat inaugurarile”, a spus Nogueira.
Activitatea companiei portugheze pe piata locala mai cuprinde administrarea centrului comercial Arena din Bacau, precum si trei proiecte de dezvoltare – in Craiova, Ploiesti si Bucuresti – a caror constructie este momentan blocata.
 
Erste a finantat proiecte imobiliare de 400 mil. euro
 
de Catalin Lupoaie
Grupul austriac Erste, care detine Banca Comerciala Romana (BCR), a acordat anul trecut finantari imobiliare de peste 400 de milioane de euro, mai ales in primul semestru, cand piata inca era efervescenta, iar problemele de pe piata americana nu erau resimtite si in Romania.
Cea mai mica parte din finantarile acordate anul trecut, sub 5%, s-a indreptat catre sectorul logistic, spatii de birouri 20%, retail 25-30% si restul s-au indreptat catre rezidential.
Interesul principal al Erste Group este legat de proiectele de retail, pentru care inca este cerere avand in vedere ca sunt multi retaileri care inca nu au intrat pe piata locala, dar si spatii logistice si birouri.
„Piata imobiliara se va relansa in momentul in care va reveni increderea din partea oamenilor in investitii. Acesta este principalul motor de crestere al tranzactiilor imobiliare, pentru ca oamenii trebuie sa vada mai intai ca situatia economica se imbunatateste”, considera Gerhard Breindl, seful diviziei de finantare imobiliara a grupului austriac Erste. Potrivit lui, investitiile de pe piata imobiliara vor fi reluate cel mai probabil la sfarsitul anului viitor, dupa ce dezvoltatorii se vor obisnui cu actualele conditii ale pietei, tarile din Europa Centrala si de Est fiind mai avantajate fata de cele din Vest pentru ca deficitul de proprietati este mult mai ridicat.
„Nu putem face estimari privind va-loarea finantarilor pe care le vom acorda anul acesta, pentru ca depinde daca vom incheia negocierile pentru cateva finantari mari. In primele patru luni valoarea finantarilor acordate a scazut cu circa 30-40% fata de aceeasi perioada a anului trecut”, afirma Breindl. Totusi, dezvoltatorii au inceput sa accepte noile conditii de piata si estimeaza ca din semestrul doi vor fi acordate mai multe finantari. „Dezvoltatorii trebuie sa inteleaga ca riscurile au crescut si fondurile proprii trebuie sa fie majorate in urmatoarea perioada. De exemplu, daca anul trecut finantam 80% din proiect, in prezent finantam doar 60%”, explica Breindl. In primele patru luni ale anului valoarea creditelor acordate de Erste Group a scazut cu circa 30-40%, odata cu cresterea riscurilor si cu scaderea cererii pe piata imobiliara. Mai mult, cateva banci germane, irlandeze si britanice
s-au retras anul acesta de pe piata imobiliara locala, pentru ca au fost nationalizate sau au intampinat probleme financiare.
„Principala problema a Europei Centrale si de Est este ca institutiile financiare tind sa se retraga inapoi in Vest. A crescut numarul de cereri de refinantare din partea dezvoltatorilor care aveau credite de la banci germane, irlandeze sau britanice care s-au retras de pe piata locala anul acesta si nu mai acorda noi finantari”, spune reprezentantul Erste Group.
Erste Group a lansat anul trecut prin BCR produsul Centrum Imobiliare, prin deschiderea mai multor centre dedicate vanzarii de credite ipotecare, insa ulterior odata cu scaderea cererii de locuinte s-au redus si solicitarile pentru acest produs.
„Inca credem in acest produs, dar avand in vedere mediul economic nesigur este dificil sa vindem un produs pentru care nu mai exista cerere. Persoanele fizice nu mai cumpara apartamente pentru ca asteapta sa mai scada, le este frica sa nu piarda serviciul sau isi ascund banii pentru ca nu stiu ce se va intampla in viitor”, afirma Breindl.
Centrul comercial Sun Plaza din sudul Capitalei, finantat de grupul Erste, a redus nivelul chiriilor solicitate inca de anul trecut, situatie care a ridicat gradul de ocupare al mallului inaintea livrarii la 85%. Sun Plaza va fi deschis in luna octombrie, in urma unei investitii de 150 mil. euro.
„De la inceputul anului, gradul de ocupare nu a mai crescut, pentru ca vrem ca ultimii 15% sa fie inchiriati aproape de momentul finalizarii constructiei pentru micii retaileri cu oferte speciale, dar si pentru ca atunci chiria va fi mai ridicata. Daca cei 15% nu vor fi inchiriati, inseamna ca cererea pentru retail este intr-adevar in scadere puternica”, spune Breindl.
 
Dezvoltatorii mallului River Plaza construiesc un hotel la Mamaia
 
Familia Bojan, care a dezvoltat si vandut in 2007 pentru 42 mil. euro mallul River Plaza din Ramnicu Valcea, a cumparat un teren de aproape 3.000 de metri patrati in Mamaia, pe care intentioneaza sa dezvolte un hotel cu 150 de camere in urma unei investitii de aproximativ 15 mil. euro.
Achizitia terenului, situat in imediata vecinatate a hotelului Iaki, detinut de fostul lider al nationalei de fotbal Gheorghe Hagi, a fost semnata recent, iar hotelul va fi clasificat, cel mai probabil, la patru stele. Pretul platit pentru teren s-a ridicat la aproape 3 mil. euro, respectiv 1.000 euro/ mp, iar lucrarile de constructie vor incepe in acest an. „Tranzactia a durat aproximativ o luna, negocierile fiind relativ scurte datorita oportunitatii vazute de investitori in acest teren”, a declarat Dan Borbely, partener al casei de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii, care a asistat cumparatorii la aceasta achizitie, dar si la vanzarea mallului River Plaza.
Pe litoralul romanesc a mai fost anuntata in acest an o investitie greenfield intr-un hotel, dupa ce un fond de investitii din Asia a cumparat un teren de 442 mp pe malul lacului Siutghiol din Mamaia. Cu toate acestea, in ultimii 20 de ani au fost construite de la zero doar 10-20 de hoteluri pe litoralul romanesc, printre care President din Mangalia si Malibu sau Palm Beach din Mamaia.
„Din cauza faptului ca activitatea pe litoralul romanesc este sezoniera, investitiile in turism sunt riscante. Investitorii au nevoie de ajutorul administratiilor locale si centrale, iar in ultima perioada au fost mai multe semnale pozitive ca acest ajutor va veni”, a mai spus Borbely.
Bojan ar putea intra prin aceasta investitie in clubul proprietarilor de hoteluri de pe litoral, care ii mai cuprinde pe langa Gheorghe Hagi si familia Adamescu pe omul de afaceri George Copos, care detine una dintre cele mai mari unitati in Eforie Nord – hotelul Europa avand un numar de 221 de camere.
 
Promotiile au mentinut vanzarile Henkel
 
Henkel Romania, divizia locala a grupului german Henkel, a cheltuit jumatate din bugetul de marketing de anul acesta pentru lansarea de promotii pentru divizia de adezivi, in conditiile in care cererea pentru materiale de constructii este in scadere.
Compania si-a bugetat pentru anul acesta mentinerea vanzarilor diviziei de adezivi la nivelul anului trecut in lei, datorita numarului ridicat de promotii pe care le-a derulat de la inceputul anului pentru a stimula vanzarile.
„De la inceputul anului am derulat cinci-sase promotii mari, plus altele mai mici pentru a stimula cumparatorii finali si am cheltuit circa 50% din bugetul de marketing. Pentru primele cinci luni ne-am atins targetul in lei si ne-am bugetat sa avem vanzari anuale pe divizia de adezivi cel putin la nivelul anului 2008, dar in lei, pentru ca in euro vom fi in scadere”, a declarat Lavinia Ciurtin, directorul de marketing al diviziei de adezivi a Henkel Romania.
Compania nu a facut publica valoarea vanzarilor de adezivi in 2008, dar potrivit ultimelor informatii, divizia de adezivi genereaza 50% din totalul veniturilor Henkel in Romania, echivalentul a circa 295 de milioane de lei (80 de milioane de euro). Henkel Romania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 590 de milioane de lei (160 de milioane de euro), in crestere cu 25% fata de anul precedent, incluzand si diviziile de detergenti si cosmetice.
Divizia de adezivi a decis anul acesta sa apeleze la direct mailing la clientii finali – magazine, depozite care vand direct catre consumatori- si mai putin la distribuitori. „Distribuitorii nu mai anunta in piata promotiile pentru ca nu mai au pu-tere financiara si de aceea am avut promotii directe catre clientii finali. Una din promotii, care presupune acumularea de puncte la achizitionarea unor produse Henkel, iar ulterior sunt oferite premii precum combine muzicale, scule, salopete sau bricege, a generat 10% din vanzarile din primele cinci luni”, afirma Ciurtin.
De obicei, o promotie genereaza in medie circa 2,5% din vanzarile unei companii. Printre alte promotii derulate au fost cinci saci plus unul gratis sau o cantitate mai mare in sacii de 25 kg.
„Circa 30% din vanzarile noastre au fost catre proiecte incepute anul trecut, iar restul au fost reprezentate de locuinte individuale. Este un fals blocaj pe piata constructiilor in prezent, pentru ca se construiesc case individuale. Problemele vor aparea in toamna pentru ca nu mai sunt incepute proiecte noi”, explica directorul de marketing.
Henkel estimeaza ca vanzarile de termosistem, pentru care compania produce adezivii pentru polistiren si tencuiala, ar putea inregistra anul acesta o crestere de 10%, iar in cazul in care programul de reabilitare termica initiat de Guvern va avea succes majorarea ar putea fi de 30%.
Activitatea Henkel Romania este impartita in trei divizii, respectiv adezivi-tehnologii (care detine doua fabrici la Bucuresti si Campia Turzii), detergenti si produse pentru curatat si produse cosmetice. Vanzarile ultimelor doua sunt asigurate prin importuri.
 
Filiala locala, un sfert din afacerea Heberger
 
Heberger Constructii, filiala locala a grupului german Heberger, a realizat anul trecut un sfert din businessul total al grupului, echivalentul a circa 65 de milioane de euro, la cinci ani de la intrarea pe piata romaneasca, fiind una dintre cele mai productive companii de constructii de pe piata locala, avand in vedere ca are doar 70 de angajati.
„Primii cinci ani pe piata romaneasca ne-au depasit asteptarile, mai ales ca a trebuit sa pornim o afacere de la zero. In 2004 aveam 3 angajati si o cifra de afaceri de 9 milioane de euro, anul trecut am avut 70 de angajati si afaceri de 65 de milioane de euro”, a declarat pentru ZF Claus Kegel, directorul general al Heberger Constructii. Insa chiar daca a avut o crestere spectaculoasa a cifrei de afa-ceri, marja neta nu a depasit 5%. Compania subcontracteaza majoritatea lucrarilor la firme romanesti, dar este preferata de dezvoltatorii imobiliari pentru expertiza din constructii.
Compania a fost implicata in ultimii ani in constructia proiectului Bucharest Business Park (primul proiect modern de birouri din Bucuresti), Floreasca Business Park (proiect de 62 mil. euro finalizat recent), cartierul rezidential Residenz, dezvoltat de Tiriac Imobiliare si grupul german LEG (contract de 45 mil. euro). Compania si-a bugetat pentru anul acesta o scadere cu circa 30% a afacerilor pana la 35-40 mil. euro, pe fondul reducerii numarului de contracte noi semnate in contextul in care piata imobiliara este blocata. „Anul acesta nu am semnat niciun contract nou, dar suntem in negocieri avansate pentru un proiect langa Bucuresti, care are finantare asigurata. Inca avem circa un rulaj asigurat de 22 mil. euro din proiectele aflate in derulare”, explica Kegel.
Grupul Heberger, fondat in 1948, activeaza in intreaga lume, centrele locale de interes situandu-se in Germania, Europa si Orientul Apropiat.
 
Fondurile ISPA au dublat afacerile Hidroconstructia
 
Hidroconstructia, una dintre cele mai mari companii de constructii de pe piata locala, a inregistrat in primul trimestru al anului o cifra de afaceri de 156 mil. lei (36,6 mil. euro), dublu fata de nivelul de 84 mil. lei realizat in perioada similara a anului trecut, datorita proiectelor derulate cu fonduri ISPA.
In schimb, in primul trimestru numarul de angajati al companiei a scazut cu 10%, pana la 5.000 de angajati fata de aceeasi perioada din 2008.
„Aceasta crestere de 1,8 ori se datoreaza atat angajamentelor asumate prin contractele incheiate, cu prioritate cele finantate din fonduri ale UE, cat si posibilitatilor de desfasurare a activitatii ca urmare a temperaturilor favorabile din prima parte a anului 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent”, spune Romeo Bogdanovici, director in cadrul Hidroconstructia.
Compania are in derulare proiecte contractate de peste 1.500 mil. lei (peste 350 mil. euro), majoritatea fiind cu finantare de la UE, din care pentru aproximativ 900 mil. lei (peste 210 mil. euro) este deschisa finantarea in anul 2009.
„Pentru 2009 ne-am propus sa realizam afaceri de peste 900 mil. lei cu o rata a profitului brut de 3,84%. La definirea acestor cifre, precum si a tuturor celorlalti indicatori s-au avut in vedere pe de o parte volumul de lucrari deja contractate, dar si posibilitatea aparitiei unor eventuale disfunctionalitati datorate cu precadere efectelor crizei”, afirma Bogdanovici. Compania si-a bugetat astfel pentru anul acesta o scadere de 2% a afacerilor fata de 2008.
Cea mai mare pondere in businessul Hidroconstructia, circa 63%, este detinuta de lucrari de infrastructura, mai ales cele cu fonduri ISPA (alimentari de apa, canalizari, statii de epurare, statii de tratare, depozite pentru deseuri menajere etc.), urmate de lucrari hidrotehnice si hidroenergetice, cu 36%.

Subiecte #apartamente#bucuresti#cumparatori