Offset-ul: o afacere de sute de mil. de dolari pentru armata si exportatori

Romania a pierdut in ultimii ani exporturi in valoare de cateva sute de milioane de dolari prin lipsa unor prevederi legale referitoare la operatiunile de offset, practicate pentru contractele de achizitie a echipamentelor militare din import. Acest tip de contract conditioneaza achizitia de armament din import de livrari externe industriale-nu neaparat de de armament. Nimeni nu poate spune insa acum, dupa aparitia legii off-set-ului, daca vor veni “pe tava” contractele de export de sute de milioane de dolari.
Autoritatile romane asteapta de la acest act normativ comenzi care sa tina in viata industria de aparare, dar si oportunitati de afaceri pentru oameni care n-au nici o legatura cu tehnica militara, dar dispun de acces la marfuri care se cauta peste hotare: produse siderurgice, grau, combustibili, materiale textile, ingrasaminte si altele.
Bugetul Ministerului Apararii Nationale (MApN) va ajunge la 1,2 miliarde dolari anul viitor, iar in 2006 va depasi suma de 1,5 miliarde dolari. Potrivit oficialilor ministerului, armata romana va cheltui anul viitor circa 400 de milioane de dolari pentru achizitia de tehnica militara, iar peste alti patru ani suma disponibila de le bugetul de stat pentru inzestrarea Armatei va ajunge la circa 500 de milioane de dolari.

Un plus de 300 mil. $ la exporturi in 2002?
Prin legea off-set-ului (promovata deocamdata ca ordonanta de urgenta, la sfarsitul lunii trecute), Executivul a impus ca in contractele de achizitie a echipamentelor militare din import sa fie incluse clauze compensatorii care vor asigura livrarea in contrapartida a produselor romanesti de profil, in proportie de cel putin 80% din valoarea materialelor achizitionate. Teoretic, numai anul viitor exporturile romanesti ar putea creste cu peste 300 de milioane de dolari numai in baza contractelor offset.
In baza offset-ului, de exemplu, companiile romanesti vor putea participa la lucrarile de modernizare a fregatelor care vor fi cumparate din Marea Britanie, dar este posibil si ca uzina din Cugir sa livreze arme si munitie pentru infanterie in cadrul aceluiasi contract, pe baza compensarilor.
Oficialii MApN spun ca si pana la aparitia acestui act normativ contractorii romani de armament aplicau principiile legii. “Am oferit posibilitatea producatorilor interni de armament, munitii si echipamente sa participe la orice contract care are drept furnizor principal o firma straina”, afirma secretarul de stat in minister, George Maior.

Cum se va aplica offset-ul?
Pe de alta parte, ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu spune ca majoritatea operatiunilor de tip offset derulate pana in prezent au avut in centrul compensarilor bunuri industriale, si mai putin cele militare. “Multe operatiuni s-au realizat in contrapartida cu otel, acum speram la mai mult”, spune Popescu.
Dan Ioan Popescu a spus ca orice contract nou de achizitie de tehnica militara se va supune noilor prevederi. Practic, furnizorii de tehnica militara din import vor negocia cu autoritatile contractante din Romania valoarea contractului de achizitie, dupa care Agentia de Offset din subordinea Ministerului Industriei si Resurselor intervine pentru a gasi modalitatile de compensare, prin participarea unor uzine din industria de aparare la fabricarea de componente, sau prin livrarea de bunuri de alta natura.

Proiecte pentru Mig 29 Sniper si Hercules
Armata romana va oferi in viitorul apropiat posibilitatea oamenilor de afaceri sa profite de pe urma operatiunilor de offset, prin achizitionarea celor doua din Marea Britanie si care mai necesita unele lucrari de modernizare. Surse apropiate tranzactiei spun ca afacerea s-ar putea transforma in comenzi de circa 75 milioane dolari pentru producatorii romani din industria de aparare si nu numai.
Alte proiecte majore sunt asteptate in domeniul aviatiei, unde specialistii militari analizeaza optiunile de modernizare a MiG-ului 29 Sniper. O alta prioritate va fi si achizitia de mijloace logistice pentru sustinerea misiunilor externe: avioane Hercules, camioane si masini de teren cu tractiune integrala.
Secretarul de stat in Ministerul Industriei si Resurselor, Decebal Ilina spune insa ca negocierile cu importatorii de tehnica militara nu vor fi usoare. “Negocierile vor fi dificile, pentru ca furnizorii se vor lasa greu. Important este sa producem si sa gasim piata pentru produsele noastre. Teoretic sunt sanse foarte mari de dezvoltare si sa asiguram astfel supravietuirea industriei de aparare in perioada asta grea”, afirma Ilina.
Guvernul pregateste si industria de aparare pentru operatiunile de offset, urmand sa impuna un program de restructurare care sa lase in viata doar capacitatile de productie din industrie compatibile cu standardele NATO.
“Avem acum 34.000 de angajati in industria de aparare. Circa 5.500 de oameni vor fi angajati in onorarea comenzilor militare, iar alti 5.500 de salariati vor fi concediati. Restul speram sa fie angajati in proiectele civile care se vor derula pe platformele uzinelor din industria de aparare”, spune Dan Ioan Popescu.
Industria de aparare a Romaniei era printre primii cinci exportatori de armament din lume inainte de 1989, cu o valoare a livrarilor externe de circa un miliard de dolari. Atunci, sute de mii de oameni lucrau in uzinele care produceau tehnica militara. Acum, exporturile se invart in jurul a catorva zeci de milioane de dolari anual.

Gloante, dar si masini de spalat si cutii de viteza
Chiar daca legea off-set-ului va impulsiona orice fel de exporturi industriale, sectorul vizat este cel de productie de tehnica militara, la pamant in ultimii ani.
Dintre zecile de fabrici ale industriei de aparare, doar Uzina Mecanica din Cugir pare ca a gasit drumul de supravietuire in conditiile economiei de dupa 1989.
Uzina a reusit sa-si adapteze tehnologia de fabricatie a armamentului si munitiei pentru infanterie la standardele NATO printr-o investitie de peste 28 de milioane de dolari, finantata in principal printr-un credit cu garantii guvernamentale de 24 mil. $.
Investitiile s-au vazut imediat in comenzile uzinei: un contract in valoare de 4,5 mil. $ de livrare de pusti de vanatoare in SUA, precum si un alt contract, tot cu livrare peste Ocean, de armament si munitie pentru infanteria americana, in valoare de 18 mil. $.
“Aceste contracte au ridicat cu 30% valoarea exporturilor Romarm (care include UM Cugir n.red.)”, a spus ministrul Industriei, Dan Ioan Popescu. Uzina din Cugir produce si celebrele pistoale mitraliera AKM.
In afara de productia militara, uzina de la Cugir poate produce, printre altele, si masini de spalat automate, dar cea mai importanta afacere in sectorul civil este societatea mixta infiintata anul trecut cu DaimlerChrysler, Star Transmission SRL. Societatea produce piese pentru cutiile de viteza care echipeaza automobilele Mercedes.
“La sfarsitul anului viitor, volumul comenzilor ar putea ajunge la 20 de milioane de euro, iar in doi-trei ani este posibil ca intreaga cutie de viteza la Cugir”, afirma ministrul Industriei.
Planurile societatii mixte indica investitii de 5,5 milioane de euro pentru achizitia a doua noi linii de productie a pieselor pentru cutiile de viteza.
Colaborarea dintre UM Cugir si Mercedes dateaza din 1995, cand uzina a inceput sa produca roti dintate si butuci canelati, repere care intra in componenta cutiilor de viteza de la modelele Mercedes A Klasse.
Star Transmission SRL Cugir, la care DaimlerChrysler detine 65% din actiuni, iar UM Cugir 35%, si-a inceput activitatea in luna octombrie a anului trecut, iar acum la aceasta societate lucreaza aproximativ 200 de angajati.
Strategia de dezvoltare prevede posibilitatea ca, dupa primii trei ani de activitate, in functie si de rezultatele obtinute pana atunci, la Cugir sa fie transferata productia intregii cutii de viteze pentru diverse modele de automobile Mercedes. In acest caz va fi construita o noua hala de productie, care se va adauga celei amenajate in anul 2001, iar numarul salariatilor va creste la 400-420.
La Cugir lucreaza acum 6.500 de oameni. In 1989, pe platforma erau angajati mai mult de 20.000 de persoane.
In Romarm mai intra fabricile de la Plopeni, Moreni, Ploiesti sau Dragasani, care produc alte tipuri de tehnica militara: rachete (inclusiv meteorologice), transportoare blindate sau tunuri.