“Reforme” este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent în cadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR și Asociația Română a Băncilor pentru jurnaliștii din domeniul economic, la sfârșitul săptămânii trecute.

Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de scădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustarea deficitelor – atât din sectorul bugetar, cât și de cont curent – însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai “competitivă”.

Din perspectiva Băncii Naționale, mingea este acum în curtea Guvernului, contribuția politicii monetare limitându-se acum la menținerea stabilității cursului și a unui sector bancar funcționabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-o prezentare de trei ore ținută în fața a circa 30 de jurnaliști, o analiză a situației economiei, iar principala problemă identificată a fost incapacitatea statului de a-și plăti datoriile la timp.

“Arieratele sunt una dintre explicațiile pentru care există și recesiune și inflație mare. Oricum, sunt o problemă majoră a României pentru că sunt, nu ca o molimă, dar ca o boală contagioasă. Se transmite și denaturează fondul economiei de piață, care este disciplina monetară, fiscală, plățile la timp. Creează un lanț de întârzieri care pot să fie și mai rele decât deficitele mari”, a spus Isărescu. Este al zecelea an în care guvernatorul încheie cu prezentarea sa seminarul EU-Cofile (European Union – Corporate Financ and Banking Lectures), organizat de BNR în colaborare cu Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank, cu scopul de a crea un cadru special de dezbateri între oficiali ai BNR sau guvernamentali și jurnaliști.
În ultimii nouă ani a fost organizat la Casa de Odihnă a BNR de la Cumpătu, lângă Sinaia, o vilă amplasată retras și dedicată exclusiv personalului BNR sau invitaților băncii centrale.
Isărescu a evitat de data aceasta să vorbească despre perspectivele revenirii pe creștere a economiei, preferând doar să remarce că ieșirea dintr-o perioadă cu politică fiscală prociclică este foarte greoaie.

“2011 va fi un an interesant” este singurul pariu pe care Isărescu mai îndrăznește să îl facă, după ce în ultimii doi ani a fost nevoit să admită că optimismul său nu a fost justificat. La întâlnirea de la Sinaia din 2008 guvernatorul considera că România are toate motivele să scape neatinsă de criza pornită din Statele Unite ale Americii și care deja înghițise la acel moment Europa de Vest, iar în 2009 vorbea de o recesiune în “V”, adică cu o revenire rapidă a economiei. Acum, Isărescu spune că nu a anticipat cât de dificilă se dovedește acum ajustarea bugetară și consideră că a fost chiar “naiv” când a presupus că autoritățile vor grăbi absorbția fondurilor europene.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului, a precizat în cadrul seminarului că România are un potențial de creștere economică de sub 1% pe termen scurt, în condițiile în care a pierdut forță de muncă, productivitate și capitaluri.

“Dacă reluarea creșterii economice (peste nivelul potențial de 1% – n. red.) se va face cu intrări mari de capitaluri, vom avea presiuni inflaționiste și probleme de cont curent. Dacă se va face fără intrări mari de capitaluri, vor fi doar presiuni inflaționiste. De aceea România are nevoie de reforme structurale care să îi asigure competitivitatea. Avem nevoie de bani, dar și de reforme, nu doar fiscale”, a spus Croitoru.
Economistul-șef al BNR Valentin Lazea a arătat că România trebuie să absoarbă în continuare bani din afară pentru a se dezvolta, însă statutul de membru al Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj în atragerea de investiții. El a citat un studiu al FMI privind factorii care influențează decizia investitorilor străini, printre care cei mai importanți sunt adâncimea pieței financiare, calitatea infrastructurii, flexibilitatea pieței muncii și sistemul juridic.
“La toți cei patru factori instituționali noi avem mari probleme. Reforma în România nu se limitează doar la salarii și pensii, lucrurile grele de care trebuie să ne apucăm sunt cei patru factori. Asta este agenda României în următorii 20 de ani”, a spus Lazea în cadrul seminarului.


Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
n Ținem rezervele valutare la un nivel excedentar, ca să dăm încredere în economie.
n Nu ținem artificial cursul. BNR ar fi putut să ducă euro mai jos dacă ar fi vândut toată valuta cumpărată.
n Aprecierea cursului mi se pare periculoasă, însă nu simt nici nevoia unei deprecieri.
n O depreciere a cursului nu ar elibera tensiuni din economie, ci dimpotrivă.
n De zece luni băncile stau pe un munte de lichiditate, dar nu dau drumul la credite.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR
n Modelul de afaceri din
anii de boom nu va mai funcționa.
n România are prea puțină economisire internă, depinde de banii din străinătate.
n Statutul de membru al
Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj pentru atragerea de investiții, banii merg în America de Sud sau în Asia.
n Industria este motorul revenirii economiei, însă atrage mai puține investiții străine.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului
n Potențialul de creștere a economiei pe termen scurt este între 0% și 1%.
n Principala provocare pentru România este acum să asigure sustenabilitatea fiscală fără să complice perspectivele revenirii economiei.
n Reformele structurale trebuie să meargă mult dincolo de ajustările fiscale avute în vedere.
n Autoritățile trebuie să se abțină de la măsuri care ar întârzia reluarea creditării în condiții normale.

Subiecte #bnr#buget#criza