“Reforme” este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent în
cadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR și Asociația
Română a Băncilor pentru jurnaliștii din domeniul economic, la
sfârșitul săptămânii trecute.
Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de
scădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustarea
deficitelor – atât din sectorul bugetar, cât și de cont curent –
însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai
“competitivă”.
Din perspectiva Băncii Naționale, mingea este acum în curtea
Guvernului, contribuția politicii monetare limitându-se acum la
menținerea stabilității cursului și a unui sector bancar
funcționabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-o
prezentare de trei ore ținută în fața a circa 30 de jurnaliști, o
analiză a situației economiei, iar principala problemă identificată
a fost incapacitatea statului de a-și plăti datoriile la
timp.
“Arieratele sunt una dintre explicațiile pentru care există și
recesiune și inflație mare. Oricum, sunt o problemă majoră a
României pentru că sunt, nu ca o molimă, dar ca o boală
contagioasă. Se transmite și denaturează fondul economiei de piață,
care este disciplina monetară, fiscală, plățile la timp. Creează un
lanț de întârzieri care pot să fie și mai rele decât deficitele
mari”, a spus Isărescu. Este al zecelea an în care guvernatorul
încheie cu prezentarea sa seminarul EU-Cofile (European Union –
Corporate Financ and Banking Lectures), organizat de BNR în
colaborare cu Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank, cu scopul
de a crea un cadru special de dezbateri între oficiali ai BNR sau
guvernamentali și jurnaliști.
În ultimii nouă ani a fost organizat la Casa de Odihnă a BNR de la
Cumpătu, lângă Sinaia, o vilă amplasată retras și dedicată exclusiv
personalului BNR sau invitaților băncii centrale.
Isărescu a evitat de data aceasta să vorbească despre perspectivele
revenirii pe creștere a economiei, preferând doar să remarce că
ieșirea dintr-o perioadă cu politică fiscală prociclică este foarte
greoaie.
“2011 va fi un an interesant” este singurul pariu pe care Isărescu
mai îndrăznește să îl facă, după ce în ultimii doi ani a fost
nevoit să admită că optimismul său nu a fost justificat. La
întâlnirea de la Sinaia din 2008 guvernatorul considera că România
are toate motivele să scape neatinsă de criza pornită din Statele
Unite ale Americii și care deja înghițise la acel moment Europa de
Vest, iar în 2009 vorbea de o recesiune în “V”, adică cu o revenire
rapidă a economiei. Acum, Isărescu spune că nu a anticipat cât de
dificilă se dovedește acum ajustarea bugetară și consideră că a
fost chiar “naiv” când a presupus că autoritățile vor grăbi
absorbția fondurilor europene.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al
guvernatorului, a precizat în cadrul seminarului că România are un
potențial de creștere economică de sub 1% pe termen scurt, în
condițiile în care a pierdut forță de muncă, productivitate și
capitaluri.
“Dacă reluarea creșterii economice (peste nivelul potențial de 1% –
n. red.) se va face cu intrări mari de capitaluri, vom avea
presiuni inflaționiste și probleme de cont curent. Dacă se va face
fără intrări mari de capitaluri, vor fi doar presiuni
inflaționiste. De aceea România are nevoie de reforme structurale
care să îi asigure competitivitatea. Avem nevoie de bani, dar și de
reforme, nu doar fiscale”, a spus Croitoru.
Economistul-șef al BNR Valentin Lazea a arătat că România trebuie
să absoarbă în continuare bani din afară pentru a se dezvolta, însă
statutul de membru al Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj
în atragerea de investiții. El a citat un studiu al FMI privind
factorii care influențează decizia investitorilor străini, printre
care cei mai importanți sunt adâncimea pieței financiare, calitatea
infrastructurii, flexibilitatea pieței muncii și sistemul
juridic.
“La toți cei patru factori instituționali noi avem mari probleme.
Reforma în România nu se limitează doar la salarii și pensii,
lucrurile grele de care trebuie să ne apucăm sunt cei patru
factori. Asta este agenda României în următorii 20 de ani”, a spus
Lazea în cadrul seminarului.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
n Ținem rezervele valutare la un nivel excedentar, ca să dăm
încredere în economie.
n Nu ținem artificial cursul. BNR ar fi putut să ducă euro mai jos
dacă ar fi vândut toată valuta cumpărată.
n Aprecierea cursului mi se pare periculoasă, însă nu simt nici
nevoia unei deprecieri.
n O depreciere a cursului nu ar elibera tensiuni din economie, ci
dimpotrivă.
n De zece luni băncile stau pe un munte de lichiditate, dar nu dau
drumul la credite.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR
n Modelul de afaceri din
anii de boom nu va mai funcționa.
n România are prea puțină economisire internă, depinde de banii din
străinătate.
n Statutul de membru al
Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj pentru atragerea de
investiții, banii merg în America de Sud sau în Asia.
n Industria este motorul revenirii economiei, însă atrage mai
puține investiții străine.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului
n Potențialul de creștere a economiei pe termen scurt este între 0%
și 1%.
n Principala provocare pentru România este acum să asigure
sustenabilitatea fiscală fără să complice perspectivele revenirii
economiei.
n Reformele structurale trebuie să meargă mult dincolo de
ajustările fiscale avute în vedere.
n Autoritățile trebuie să se abțină de la măsuri care ar întârzia
reluarea creditării în condiții normale.