Camera inferioara a parlamentului olandez a ratificat ieri Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei la UE pe fondul unei vii dispute privind capacitatea Bucurestiului de a face fata rigorilor care deriva din calitatea de membru al Uniunii.
A fost o majoritate de aproape doua treimi de voturi in favoarea Romaniei si a Bulgariei – 96 pentru si 54 impotriva -, insa este de remarcat ca acest vot a fost mult mai strans decat in cazul altor ratificari. Alte 11 state s-au pronuntat, in trecut, aproape in unanimitate pentru aderarea Romaniei. Doua partide, crestin-democratii premierului Jan Peter Balkenende si socialistii olandezi au votat ieri impotriva, iar lor li s-au raliat alti doi deputati independenti.
Motivul opozitiei fata de aderarea Romaniei: coruptia care s-ar inregistra la cele mai inalte niveluri in fosta guvernare, dar si in cea actuala. Intr-un raport inaintat recent camerei inferioare a Parlamentului olandez de catre deputatul Jan Van Dijk se fac si nominalizari: apare scandalul “Matusa” in care nominalizat este Adrian Nastase, este trecut si numele lui Miron Mitrea, dar se spune ca si in actuala guvernare exista “persoane acuzate ca au inselat taxele cu mai mult de un milion de euro” – potrivit raportului citat de BBC. Adrian Nastase a spus ieri ca parlamentarul olandez a venit a Bucuresti, dar si-a strans informatiile doar din discutii cu ministrul justitiei Monica Macovei si cu procurorul anticoruptie Daniel Morar. Nastase a sugerat ca aceasta intreaga discutie in jurul sau este pusa la cale de actuala putere si ca ea da bine in actuala situatie in care se strang date pentru alcatuirea raportului de monitorizare al Comisiei Europene.
Celelalte partide parlamentare olandeze, sapte la numar, s-au pronuntat pentru aprobarea Tratatul de aderare si au respins o motiune a socialistilor de amanare a votului. Dar tensiunile dintre deputatii olandezi, in privinta Romaniei, indica faptul ca procesul nu va fi usor si in alte state ar putea exista surprize. Acum 12 state au ratificat Tratatul de aderare, dar urmeaza ratificari grele, precum cele din Austria, Germania sau Franta, ale caror cetateni sunt foarte sceptici in legatura cu extinderea Uniunii. Un alt mic partid olandez Lista Pim Fortuyn si-a schimbat ieri pozitia anuntata saptamana trecuta si a votat pentru Tratat, dar a pus conditii. Daca va fi in interesul economiei olandeze, partidul va cere ca in primii ani de dupa aderare romanii si bulgarii sa primeasca restrictii de munca pe teritoriul olandez. Iata, asadar, ca o data cu dezbaterile despre aderarea Romaniei revin in centrul atentei probleme care au condus anul trecut la respingerea Constitutiei europene in Olanda si Franta: este vorba despre teama de extindere si de forta ieftina de munca pe care aceasta extindere ar putea-o exporta-o in Occident.
Guvernul olandez si-a exprimat sustinerea deplina fata de ratificarea Tratatului, precizand – prin vocea ministrului de externe, Ben Bot – ca Romania si Bulgaria trebuie incurajate sa-si continue reformele.
Tot ieri, Volker Kauder, seful grupului CDU din Bundestagul german, a anuntat ca Germania va initia procedurile pentru ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la sfarsitul lunii martie, dar votul va avea loc de-abia dupa publicarea raportului de monitorizare de catre Comisia Europeana in luna mai. Kauder a apreciat ca Romania are cele mai bune sanse sa beneficieze de un vot pozitiv asupra Tratatului de aderare, daca isi va mentine eforturile constante.
El a adaugat insa ca procedurile de ratificare vor fi indelungate, urmand sa dureze cateva luni. iulian.anghel@zf.ro