Conform datelor OMS , fumatul ucide in prezent 4,9 milioane de oameni in fiecare an, in special in tarile sarace ( peste 70% ).
Din pacate pana in anul 2020 se asteapta o crestere a numarului de fumatori la 1,7 miliarde (de la 1,4 cat sunt in prezent) ,precum si o crestere semnificativa a numarului de decese/an la 9 milioane de oameni. Ca raspuns la amenintarea „epidemiei silen*toase„ (asa cum a fost supranumit consumul tutunului) Organizatia Mondiala a Sanatatii a inceput o campanie puternica de combatere a consumului de tutun.
Dupa 4 ani de consultari intense si negocieri dificile intre specialistii OMS si mediile politice, organizatiile non-guvenamentale , reprezentanti ai societatii civile, si chiar factori importanti de decizie din industria tutunului, in mai 2003, la a 56-a Adunare Mondiala a Sanatatii a fost lansata Conventia Cadru de Lupta contra Fumatului.
Este primul tratat international privind sanatatea publica negociat sub auspiciile OMS si adoptat in unanimitate de toti cei 192 de membri. Incepea astfel atacul direct al OMS asupra consumului de tutun, actiune caracterizata astfel de dr. Gro Harlem Brutland : „.Actionam pentru a salva milioane de oameni si a proteja generatiile viitoare. Este un moment de rascruce in sanatatea publica mondiala si arata vointa comunitatii internationale de a ataca direct o amenintare la adresa sanatatii”.
Liniile directoare ale tratatului sunt urmatoarele :
1. Impunerea de catre statele semnatare de restrictii publicitatii si promovarii consumului de tutun (a fumatului in special) . Este necesara o implicare activa a industriei divertismentului (film, sport, moda) in combaterea fumatului .
2. Aplicarea pe produsele din tutun (pachetele de tigari) a unor avertismente clare, vizibile si citete care sa ocupe cel putin 30% din suprafata principala .
3. Protejarea populatiei si in special a copiilor de efectele nocive ale fumului de tutun, prin combaterea fumatului in locurile inchise, in mijloacele de transport, in locurile publice.
4. Eliminarea comertului ilicit cu produse din tutun, a fabricarii ilegale de tigarete, precum si a produselor contrafacute.
Desi acest document a fost adoptat unanim de catre cele 192 de state membre OMS, succesul actiunii declansate depinde de ratificarea cat mai rapida a tratatului (cel putin 40 de state trebuie sa il ratifice pentru a intra in vigoare)
Pana in prezent a fost semnat de 46 de state si ratificat doar de Norvegia. Odata ratificat tratatul devine obligatie legala pentru statul respectiv. Dificultatea vine din armonizarea /adaptarea acestui document la legislatia nationala.
In opinia specialistilor OMS este insa foarte important ca statele membre sa ratifice cat mai repede Conventia Cadru. Timpul este un factor decisiv pentru salvarea multor vieti. Iata de ce, la a 12-a Conferinta Mondiala asupra tutunului si sanatatii (care s-a desfasurat recent la Helsinki) s-a insistat asupra ratificarii urgente a Conventiei cadru. Dr. Lee JongWook , directorul general al OMS, a pledat insistent pentru adoptarea de masuri la nivel national, in spiritul Conventiei Cadru :” Tutunul nu reprezinta numai o problema de sanatate, ci si una de dezvoltare. In special sunt dezavantajati saracii, iar consumul de tutun poate contribui la malnutritie, atunci cand banii sunt cheltuiti mai degraba pe tigari decat pe mancare”.
Provocand dependenta fizica si psihica, consumul de tutun este un obicei greu de abandonat, chiar pentru persoanele care vor acest lucru (numai 1-3% dintre cei care renunta din propria vointa la fumat au succes pe termen lung).
De aceea este necesar ca statele membre OMS sa adopte masuri legislative si administrative prin care sa sprijine si sa incurajeze renuntarea la fumat .
Dr. Vera da Costa e Silva, directorul OMS pentru controlul consumulul de tutun declara recent: „Sectorul de sanatate publica din mai multe tari nu investeste in servicii care sa sprijine renuntarea la fumat, iar in majoritatea tarilor s-au facut doar pasi marunti pentru asigurarea tratamentului, a pregatirii speciale a personalului medical si a asigurarii resurselor financiare pentru un astfel de demers”.
Masurile care ar trebui luate cuprind : taxe mai mari pentru produsele din tutun, etichete de avertizare, interzicerea fumatului in locurile publice, administrarea substitutelor de nicotina celor ce vor sa renunte la fumat ( guma de mestecat, plasturi, spray-uri) precum si o implicare mai puternica a personalului medical in combaterea fumatului.
Un alt aspect care ingrijoreaza organizatia mondiala este cresterea numarului de fumatori in randul tinerilor, in special a fetelor , afectand in special sanatatea reproducerii.
A fost pus la punct un instrument de monitorizare a consumului de tutun in randul tinerilor, care sa permita evaluarea programelor nationale de combatere a fumatului.