In cursa electorala pentru Casa Alba, inceputa inca din luna mai, actualul presedinte al SUA, Geoge W. Bush, se bazeaza pe o echipa extraordinara condusa de Mercer Reynolds.
Cunoscut drept “Omul cu atingerea de aur”, Reynolds s-a ridicat pana in prezent la nivelul tuturor asteptarilor. Dupa sase saptamani de cursa electorala, in care atat Bush cat si vicepresedintele Dick Cheney au incercat sa-si convinga simpatizantii sa ii sustina financiar, s-au strans fonduri estimate intre 27 si 30 milioane $.
Structura piramidala
Evolutiile pozitive inregistrate intr-un timp atat de scurt i-au determinat pe unii membri din echipa lui Bush sa afirme ca suma totala ce va fi obtinuta va depasi 150 de milioane $, in crestere cu 50% fata de precedenta campanie. Popularitatea extraordinara a presedintelui american a generat in urma cu 4 ani fonduri record de peste 100 milioane $.
Campania presedintelui Bush se bazeaza pe o structura piramidala foarte similara cu modelul de marketing folosit de compania Amway: persoanele care strang fonduri sunt organizate pe mai multe nivele ierarhice in functie de resursele pe care le pot obtine.
In fruntea piramidei se afla Reynolds, care coordoneaza o retea de posibili finantatori din fiecare regiune a Statelor Unite.
Dintre strangatorii de fonduri, cei mai activi si mai agresivi sunt “Padurarii” (rangers), acestia promitand sa adune sume de pana la 200.000 $, de obicei in “pachete” de 2.000 $ – maximul permis de lege pentru o singura contributie.
Potrivit lui Reynolds, “coloana vertebrala” a organizatiei o reprezinta retelele locale din fiecare stat, de unde se asteapta sa se obtina cea mai mare parte a finantarilor pentru campania electorala.
Imaginea e totul
Strategia folosita si in campania din 2000 s-a dovedit cu mult mai eficienta decat traditionalul sistem guvernamental de finantare, care sustine financiar candidatii dar urmareste in acelasi timp limitarea costurilor pentru campaniile electorale.
Avand la dispozitie sume considerabile, Bush a reusit sa isi imbunatateasca imaginea printr-o serie de vizite in diferite regiuni din SUA, in defavoarea contracandidatilor John McCain, senator de Arizona, si Al Gore, candidat din partea Partidului Democrat, care nu au fost la fel de bine sustinuti din punct de vedere financiar.
Dimensiunea succesului campaniei de strangere de fonduri de catre echipa lui Reynolds va deveni evidenta odata cu emiterea pe 15 iulie a rapoartelor Comisiei Federale Electorale, rapoarte ce vor contine informatii financiare din al doilea trimestru la anului curent.
“Raportul CFE este cel care da masura evenimentelor de natura politica ale tarii”, a afirmat Scott Reed, cel care a condus campania electorala a senatorului Bob Dole. Este foarte probabil ca reprezentantii democratilor sa nu poata strange decat cel mult 4 sau 5 milioane $. In acest caz, bugetul campaniei lui Bush va depasi sumele stranse de toti cei noua candidatI ai Partidului Democrat.
Dificultatile cu care se confrunta democratii nu se opresc insa aici.
Cate putin de la mai multi
Noile reglementari electorale ii afecteaza mai mult pe democrati decat pe republicani. Desi in trecut contributiile individuale depaseau 100.000 $, potrivit aceste reglementari nici un partid nu poate accepta fonduri de dimensiuni mari de la persoane fizice, companii sau organizatii.
Contributia maxima permisa, de numai 2000 $, restrange intr-o anumita masura capacitatea democratilor de a strange fonduri, in masura in care printre sustinatorii acestora se numara o serie de persoane extrem de bogate.
Petrol si baseball
Coordonatorul echipei lui Bush, Mercer Reynolds, este un vechi prieten al presedintelui si un cunoscut om de afaceri din Cincinnati.
Cu mai bine de doua decenii in urma, cei doi au initiat o afacere cu petrol in Midland, Texas, iar cativa ani mai tarziu au devenit finantatori ai echipei de baseball Texas Rangers.
In timpul campaniei din 2000, Reynolds a reusit sa stranga pentru campania lui Bush peste 600.000 $, mai mult decat orice alt membru al echipei presedintelui. Rasplata lui Bush nu s-a lasat asteptata, Reynolds primind functia de ambasador in Elvetia, considerate a fi una din cele mai “comode” atasari diplomatice.
Pentru a coordona campania electorala a presedintelui, Reynolds “a fost nevoit ” sa paraseasca in aprilie Elvetia, la o luna dupa ce Bush a instituit un comitet electoral.
Dupa ce si-a dovedit eficienta in urma cu 4 ani, omul numarul unu al presedintelui a primit dreptul de decizie privind structurarea eforturilor financiare generate de campanie.
Inevitabilele voci critice au avertizat inca o data opinia publica de influenta pe care o au banii asupra deciziilor politice, fostii finantatori devenind viitori clienti ai candidatilor pe care ii sustin.
Pe fondul acestor acuzatii, Reynolds a declarat, modest, ca va refuza eventualele posturi pe care i le va propune Bush in cazul unei re-alegeri.
Cu toate acestea, foarte multi dintre cei care au contribuit la eforturile de strangere de fonduri – in special grupul “pionerilor”, care au adus cel putin 100.000 $ campaniei lui Bush – au primit posturi “grase” in administratie sau in alte organizatii federale. Printre pionierii care au fost recompensati pentru eforturile lor se pot numara Tom Ridge, acum seful departamentului de securitate din SUA, precum si Elaine Chao, care ocupa postul de secretar al muncii.
Odata cu intensificarea luptei electorale, calendarul lui Reynolds a devenit extrem de incarcat. Atunci cand nu il insoteste pe Bush in desele lui deplasari prin tara, acesta participa la organizarea unor evenimente specifice sau incearca sa atraga simpatia si banii marilor oameni de afaceri.