Petrom a anunțat închiderea rafinăriei Arpechim Pitești, unitate care acum doi ani reprezenta jumătate din capacitatea sa locală de rafinare de circa 8 milioane de tone de țiței. Compania a motivat că Arpechim este “prea mică, ineficientă și fără ieșire la mare”.
Pe de altă parte, datele arată că între 2008 și 2010 importurile de produse rafinate s-au dublat la Petrom, de la 0,9 mil. tone la 1,7 mil. tone. Compania a vândut 5,5 milioane de tone de produse rafinate în 2010 pe piața locală, din care două treimi din rafinăriile locale și restul din import. Petrom preferă astfel să importe produse rafinate și nu petrol pe care să-l rafineze local: în 2008 importurile de țiței erau de 1,8 mil. tone, iar în 2010 au ajuns aproape de zero. Firma extrage circa 4 milioane de tone de țiței din România. “InvestiȚiile în rafinăria Arpechim constituie o provocare având în vedere că este o rafinărie fără ieșire la mare, care importă țiței și în principal exportă produse finite”, spun reprezentanții Petrom în comunicatul în care a fost anunțată închiderea Arpechim. Unitatea, pusă în funcțiune în 1964, a fost gândită ca un complex petrochimic. În 2007 avea peste 2.000 de angajați, iar în 2011 a rămas la 700. Din 10 rafinării în 1989, cu o capacitate de circa 23 mil. tone, România a mai rămas cu 3, cu o capacitate totală de 12 milioane de tone. România consumă circa 9 milioane de tone de produse petroliere. Singurele rafinării care vor mai funcționa în România vor fi Petromidia (Rompetrol), care este la malul mării și deci se poate alimenta pe Marea Neagră, Petrobrazi (Petrom), care nu depinde de importuri, având materia primă foarte aproape, iar Petrotel (Lukoil), care are acces la petrol rusesc. Însă nici Petrotel nu are ieșire la mare și este mai mică decât Arpechim. Petrobrazi are o capacitate nominală de 4,5 milioane de tone, Arpechim avea 3,5 mil. tone, Petrotel Lukoil 2,4 mil. tone iar Petromidia va ajunge anul acesta la 5 milioane de tone. În 2011, după închiderea Arpechim, scenariul de rafinare arată astfel: Petromidia a anunțat că va rafina 4,5 mil. tone de petrol. Petrobrazi ar putea rafina circa 3,5-4 mil. tone de petrol, producția de petrol pentru 2011 fiind estimată de Petrom la circa 4 mil. tone de țiței, iar Petrotel va rafina tot circa 2,4 mil. tone de petrol. Astfel, rezultă circa 11 mil. tone de petrol rafinate, pentru a acoperi o cerere estimată în stagnare față de 2010.De ce nu a mai fost bun Arpechim Petrom a anunțat încă de la finele lui 2009 că la sfârșitul lui 2011 va lua o decizie privind viitorul Arpechim. “Cele două opțiuni evaluate până la acest moment pentru Arpechim au fost închiderea sau vânzarea. În plus, față de provocările economice fundamentale – rafinărie mică, ineficientă și fără ieșire la mare – mediul internațional pentru această industrie constituie un context nefavorabil, cu mai multe rafinării închise sau urmând a fi închise în Europa, după încercări nereușite de vânzare”, spune Neil Anthony Morgan, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de rafinare. În plus, Petrom mai spune că segmentul de rafinare, atât cel din România, precum și la nivel internațional este caracterizat printr-un nivel scăzut al marjelor și de un excedent de capacitate. La Arpechim se producea atât benzină și motorină, cât și polietilenă de mică și mare densitate (material plastic folosit pentru fabricarea unor obiecte de uz casnic și industrial – n.red.) sau diferite produse petrochimice. Pentru partea de petrochimie din Arpechim, Petrom s-a înțeles cu Oltchim, dar pentru restul rafinăriei afirmă că nu a mai găsit un cumpărător. “Faptul că astăzi numai trei rafinării mai fucționează arată că sectorul de rafinare a fost supradimensionat. Gazul petrolier lichefiat, de exemplu, era ars în făclie atunci când nu era spațiu de depozitare. Dependența totală de țițeiul din import a condus la funcționarea sub capacitate a rafinăriilor, cu implicații nefavorabile asupra costurilor de procesare”, spune un fost director din cadrul rafinăriei Petromidia.
Axa uitată: Arpechim – Oltchim – Rafo Deși premierul Emil Boc a declarat după anunțul de închidere al Arpechim că încearcă să găsească soluții pentru transformarea în realitate a “viziunii integrate Arpechim – Olrchim”, Petrom a spus că după un an de negocieri nu a găsit niciun cumpărător credibil pentru rafinăria piteșteană. La finalul anului 2009, Emil Boc vorbea despre realizarea unui lanț petrochimic cu Rafo Onești, Oltchim și Arpechim care urma să salveze 1.500-2.000 de locuri de muncă și care urma să devină un centru important pentru economia românească. De atunci nu s-a concretizat nimic, dar acum prilejul a fost folosit pentru lansarea unor atacuri politice. “Nu mi-a plăcut contractul ăsta cu Petrom-ul niciodată. Răul primordial se află în contractul de vânzare-cumpărare al Petrom-ului de către Guvernul Adrian Năstase, care după părerea mea a adus un prejudiciu uriaș economiei naționale. De acolo decurg toate relele legate de creșterea combustibilului, de vânzarea Arpechim, acolo e răul primordial, în vânzarea Petrom-ului. Acum bineînțeles că voi încerca să găsesc soluții pentru că viziunea mea integrată a fost Arpechim-Otlchim, dar văd ce pot face în contexul acesta”, a declarat Emil Boc, citat de Mediafax. Declarațiile vin în contextul în care statul român are doi reprezentanți în consiliul de supraveghere al Petrom, dar care refuză să explice ce poziția au avut față de această închidere și de ce nu a fost găsit un “cumpărător credibil” pentru Arpechim. “Luați legătura cu biroul de presă al Petrom. Știți că am un contract de confidențialitate cu ei”, a spus Marian Țurlea, membru în consiliul de supraveghere al Petrom la propunerea Ministerului Economiei. La rândul lor, reprezentanții Ministerului Economiei nu au putut fi contactați.