Volumul pe care îl prezentăm în acest număr al Ziarului de Duminică este primul din seria operelor complete inedite ale lui Ernest Bernea pe care Editura Predania va încerca să le publice. Editura Predania este condusă de un tânăr inimos, Ionuț Gurgu, are și o revistă, Predania, care continuă revista interbelică de critică teologică, și o librărie, care depășește cadrul unui simplu magazin de carte religioasă. .Acest prim volum se numește Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală*.

Ernest Bernea (1905-1990) a fost ofigură marcantă a generației intelectuale interbelice. Filosof, sociolog, etnograf, eseist, poet și prozator, a fost deținut politic în vremea lui Carol al II-lea, dar și în perioada comunistă. Începând cu anul 1926, urmează Facultățile de Litere și de Filozofie din București. Aici intră în contact cu profesorii Nicolae Iorga, Nae Ionescu și Dimitrie Gusti. Devine colaborator la ziarul Cuvântul, coordonat de Nae Ionescu, și intră în echipele sociologice ale lui Gusti. Anii 1930-1933 sânt dedicați unor studii de specializare în sociologie și istoria religiilor la Paris, în filosofie la Freiburg (Germania), unde audiază cursurile lui Martin Heidegger. Împreună cu soția sa, Maria Patrichi, a avut un fiu, pe Horia Bernea – întemeietorul Muzeului Țăranului Român, pictor de anvergură europeană – și două gemene, Ana și Tudora. Este înmormântat la Mânăstirea Cernica.

Ernest Bernea a lăsat câteva zeci de manuscrise de sertar, nepublicate încă, cu un conținut variat – tratate de filosofie, sociologie, pedagogie, romane, poezie, critică literară, studii de etnografie, etnologie. Dintre aceastea fac parte și “Meditațiile filosofice”, care au avut un destin aparte, despre care vorbește chiar autorul într-un Cuvânt înainte: “Datorită unor împrejurări vitrege, caetele de însemnări în volum de 1.200 de pagini au fost pierdute. Numai o parte din ele au văzut lumina tiparului. Atunci când viața și-a reluat un curs normal, adică în 1963, am folosit aceste caete de însemnări numite <<caete intime>>, cu un cararcter mai precis – însemnări intime, poeme în proză și scurte meditații filosofice. În paginile de față am adunat laolaltă numai meditațiile filosfice. Le-am numit inactuale mai mult prin soluții, nu prin tematică. Alături de volumele de eseuri și mărturisiri mai vechi, paginile de față sunt un material premergător unei sinteze filosofice.”

Prin “Meditațiile” sale filosofice, Ernest Bernea pune sub semnul întrebării lumea în care trăim și pe noi odată cu ea. “Viziunea sa asupra lumii – țin să precizeze editorii -, Weltanschauung-ul său spiritual, are un centru profund duhovnicesc: pe Hristos. Hristocentrismul său este demonstrat, etalat având ca reper faliile multiple ale realității, care interferează cu straturile duhovnicești, psihologice, sociale ale persoanei. Ce se întâmplă cu omul care se înstrăinează de însăși inima sa, în care stă ascuns chipul lui Dumnezeu, și care se primejduiește oferindu-se pradă ideologiilor vremii – materialismului dialectic sau consumerist, pansexualismului, pozitivismului cel de multe feluri sau marxismului cultural – veți afla citind această carte. Nu vi se pare uimitor că un om s-a gândit la toate aceste forme de idolatrie, în anii 70, când ele abia se întrezăreau la orizont, iar noi le trăim din plin, necritic, hipnotic aproape, acum? Întorcându-ne la Hristos, intrând în cămara ascunsă a inimii, ne revenim în fire. Iată mesajul vieții lui Ernest Bernea și singura cale întrezărită de el de a rezista răului din noi și din afara noastră.”

*) Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală. Editura Predania.