Economia lumii are nevoie acum de fortifiante. Pentru creșterea imunității. Ar fi de ajutor o suită de idei geniale? Nu neapărat. Ar fi de ajuns să nu fie făcute greșeli. Mai cu seamă, să nu fie făcute greșeli mari.
Pretutindeni, pe planetă, guverne, patronate, sindicate, manageri, producători, consumatori cad continuu în plasa erorilor. Și plătesc. Ieșirea din criză le va surâde cu prioritate doar acelor țări sau acelor companii care reușesc să reducă drastic consumul de greșeli. Mai ales în momente de turbulențe, cum sunt cele prin care trece acum lumea, reducerea consumului de greșeli devine o cerință capitală.Așa a fost mereu. Rareori, în istorie, succesul economic a apărut după ce au fost puse în mișcare idei răsunătoare. Excepțiile, atunci când au existat, îndeosebi sub forma unor inovații epocale, au revoluționat economia la scară mondială. În rest, la nivelul unor țări, mari sau mici, lucrurile s-au petrecut și se petrec cu totul altfel. Evitarea greșelilor a adus bunăstare; înglodarea în greșeli a provocat depresiuni economice.
Așadar, reglementare excesivă sau dereglementare? Nu-i deloc simplu de găsit soluția bună. Iar a greși poate fi dramatic. A plusa pe reglementare excesivă înseamnă a nu mai miza prea mult pe sfera eticului, pe sfera largă a moralei și a duce lucrurile exclusiv în sfera mai restrânsă a dreptului. Dar a opta pentru dereglementare înseamnă a rămâne legați mai ales de morală, în sensul că piața financiară internațională va fi și de aici înainte dereglementată în multe privințe. Iar acolo unde normele juridice nu mai intervin, trebuie să intervină legile morale, atât cât se pot oamenii folosi de aceste legi. Și atât cât morala mai este azi o realitate de care piețele țin cont.
Sau o altă dilemă: creștere economică ori austeritate? Două răni care sângerează în întreaga lume. Pentru că, în actualele împrejurări, creșterea economică (plus) e încă în pericol de a se transforma în recesiune. Iar austeritatea, impusă de nevoia de a readuce bugetele în stare de echilibru, vine cu tăieri de salarii și de pensii, cu reduceri de cheltuieli, cu sărăcie. Ambele sunt răni dureroase. Ambele sunt obsesii cu largă răspândire. Mai departe, obsesiile provoacă emoții, iar emoțiile, de cele mai multe ori, deformează percepția și conduc la subiectivism. Rostogolindu-se continuu, cercul vicios transformă efectele în cauze și cauzele în efecte. Adevărul este că recesiunile și austeritatea sunt strâns legate.
Toate aceste cercuri vicioase provoacă șocuri în toată lumea. Dar aceste șocuri sunt mai puternice în Europa, fiind de mai mare intensitate și de mai lungă durată decât în alte zone. Iar Europa încearcă să le stăvilească apelând la scheme de reglementare, Tabloul de Bord fiind printre cele mai dure. Adevărul este că “schemele europene” au nenumărate constante și prea puține variabile. Mulți politicieni și analiști, cu deosebire din țările “flancului sudic”, Grecia fiind cap de listă, reproșează că modelele despre care se discută acum intens, pe toate lungimile de undă ale planetei, sunt excesiv de “tehnice”. Multe sunt orientate unidirecțional către problematici economice. De aici critica des auzită că oamenii nu trăiesc doar în cadrul lor material. Numai că fără rezolvarea problemelor economice, multe dintre ele spinoase, nu ne vom putea bucura pe deplin nici de celelalte valori.
Europa va avea o șansă de prosperitate numai dacă va adera pe deplin la “schemele” impuse de forurile Uniunii Europene. Acceptând un exces de ordine. Fapt normal într-o lume în mișcare. Pentru că unde-i mișcare, e nevoie și de ordine. Până și în văzduh. Avioanele nu zboară alandala, ci li se trasează culoare după reguli stricte. Continuu cer culoare de zbor. Trenurile au și ele culoare de circulație: liniile ferate. Automobilele nu aleargă la întâmplare, peste câmp, ci pe rețele de drumuri, de la cele obișnuite până la autostrăzi moderne. Iar pe astfel de drumuri circulația nu se desfășoară la voia întâmplării, ci este amănunțit reglementată. Nici detaliile cele mai mici nu sunt scăpate din vedere.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.