O nouă reglementare a creditelor e în pregătire la Banca Națională. Un proiect, schițat de direcția de specialitate, a fost supus dezbaterii publice. Opiniile exprimate, unele pro și altele contra, propunerile de modificare au fost numeroase. Acum dezbaterea s-a încheiat. Proiectul final, îmbunătățit în urma dezbaterii publice, va fi înaintat Consiliului de Administrație al BNR. Decizia se va lua aici, prin vot.
Două obiective își propune Banca Națională cu acest proiect: o creditare sănătoasă și evitarea supraîndatorării populației. De altfel, dincolo de noile reguli cerute de banca centrală, chiar și băncile comerciale manifestă un evident spor de prudență.
Noul proiect de reglementare, prin care banca centrală își propune să introducă un nou stil de creditare, întemeiat pe diminuarea riscurilor și pe evitarea supraîndatorării, a stârnit dezbateri furtunoase. Mulți au spus: BNR blochează creditul. Adevărul este că nu-l blochează. Dar îl temperează. Practic, Banca Națională a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care îl vor face, în vremea ce va urma, multe alte bănci centrale din lume. De unde, atunci, opinia privind blocarea creditelor? S-a făcut multă vâlvă că băncile vor fi descurajate de impactul noilor norme din proiectul BNR. S-a spus și s-a scris chiar că Banca Națională ar vrea să rărească clientela băncilor; și că băncile ar fi în situația de a-și pierde o mare parte a clientelei. E absurd. Pentru că, în esență, e vorba doar de o măsură prudențială: “limitarea riscului de creditare”. Fără a bloca însă creditarea.
Astăzi, în condițiile crizei globale, nimeni în România n-ar putea să blocheze funcționarea pieței monetare și de credit. Se impune însă o mai mare atenție la cei doi stâlpi mari ai acestei piețe: cât plătesc băncile pentru resursele atrase (dobânzile pasive) și cât cer pentru creditele acordate (dobânzile active). Dacă dobânzile pasive nu ajung la o rată optimă, cu trei componente – 1) umbrela ce apără banii de inflație; 2) un premiu pentru riscul depunătorului; 3) plus sau minus cota băncii – instituțiile bancare își vor epuiza resursele și nu vor avea de unde să dea credite. Mai mult: dacă dobânzile active o iau razna, companiile și populația vor suporta scumpiri iraționale ale împrumuturilor. Și cu atât mai mult s-ar afla în suferință piața interbancară.
Acum creditarea bate pasul pe loc. Din cauza Băncii Naționale? Nicidecum! Noua reglementare e încă doar un proiect. Altul e acum răspunsul, la îndemâna tuturor: “Din cauza crizei!” Răspunsul cel mai comod. Dar mai e și un alt răspuns, legat de încredere.
Creditarea se restrânge. Cererile de credit, îndeosebi cele pentru creditul ipotecar, sunt întoarse pe o parte și pe alta, analizele sunt mai riguroase, criteriile mai severe. Criza însă va trece. Și chiar dacă nimic nu va mai fi cum a fost, dacă însăși lumea se va schimba și vom fi obligați să alegem un alt stil de viață, creditul va continua să ajute mase mari de oameni să-și înceapă viața cu viitorul. De fapt, cu propria lor proiecție. Fapt ce-i va obliga să țină cont de timp, să acumuleze bonități. Asta e o cale, cea mai grea. Cealaltă cale e să te mulțumești cu ce ai, să renunți la luptă. Fiecare e liber să aleagă.
Creditele pentru populație vor continua să facă obiectul unui lung șir de dezbateri, toate aprinse. Iar în centrul atenției se va afla Banca Națională. Și cum de cele mai multe ori, când sunt introduse reguli noi, judecata pleacă de la criterii emoționale, deja începe să fie trecut cu vederea un fapt esențial: că proiectul în cauză își propune să introducă creditarea într-un circuit rațional. Din 2003, de altfel, de când creditul a făcut explozie, BNR a fost continuu nevoită să intervină fără încetare cu măsuri de temperare. Întâi și întâi, pentru a-i feri pe cei ce se împrumută de nedorite drame ce ar putea fi determinate, pe parcursul îndelungat al derulării creditului, de o eventuală insolvabilitate. Fără să fi pus frâne creditării.
Acum e criză, multe lucruri sunt cu capul în jos, dar viața nu se sfârșește aici. Întotdeauna, după timpul prezent, urmează timpul viitor.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.