Opinie Andreea Vass: România și China - rezultate și oportunități

Nu suntem oamenii vorbelor, ci ai faptelor. Pornim de la acest stadiu, prezentat pe scurt mai jos, iar contorul economic va trebui citit la fiecare trei luni pentru a analiza calitatea rezultatelor palpabile ale acestei vizite.

Impresionanta Chină, marele dragon roșu care planează ca o amenințare peste vechea ordine economică cunoscută, cu o cultură veche de mii de ani, în care femeia este privită ca “jumătatea cerului”, își păstrează recunoscuta politețe și spiritul activ. Vizita în China a fost punctul de reînnodare și de solidificare a relațiilor economice, de construire a noi punți de legătură între cele două țări.

Cronologia istorică ne spune că relațiile româno-chineze au o îndelungată tradiție politică, de mai bine de jumătate de secol. România a fost al treilea stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză, iar din toamna anului 1949 au fost stabilite și relațiile diplomatice dintre cele două țări.

Cu toate acestea, colaborarea economică a fost redusă. Un parteneriat durabil între cele două țări oferă avantaje pentru fiecare dintre părți: uriașul dragon chinez poate beneficia de poziționarea strategică a României ca poartă spre Uniunea Europeană și spre regiunea central și sudică a Europei, iar România – de potențialul investițional uriaș al Chinei.

China este principalul nostru partener de investiții din Asia. Relațiile economice actuale dintre România și China plasează țara asiatică pe locul 5 în clasamentul societăților comerciale cu participare străină la capital, după Italia, Germania, Turcia și Ungaria. La sfârșitul anului 2010, din cele peste 173.000 de societăți comerciale din România cu participare străină la capital, mai mult de 10.000 de societăți (5,8%) aveau participare chineză la capitalul social. Totuși, China urcă de-abia pe locul 16 conform ultimelor date în ceea ce privește capitalul social subscris, deținând puțin peste 1% din valoarea totală a acestuia (318 mil. euro).

Relațiile comerciale au un potențial uriaș. Deși exporturile românești către China s-au majorat an de an, ajungând în anul 2010 la 309 mil. euro, nivelul este modest dacă avem în vedere dimensiunea pieței chineze. La momentul actual, China nu se regăsește nici măcar în primii 20 de parteneri ai României la export. Principalele produse preferate de piața chineză sunt materialele crude, exclusiv combustibil (piei crude, cauciuc brut, fibre textile), cu o pondere de 40% din totalul exporturilor către China și mașinile și echipamentele de transport (33%).

China ocupă locul 5 în topul principalelor țări importatoare, înaintea Rusiei, cu o pondere de 5,5% din totalul importurilor românești. În anul 2009, importurile s-au redus cu 21%, în special pe fondul scăderii cererii de articole manufacturate diverse și produse prelucrate pe piața românească. Trendul ascendent a fost reluat însă imediat, în anul următor volumul importurilor depășind chiar valorile dinainte de debutul crizei (2,6 mld. euro în 2010, față de 2,4 mld. euro în 2008). Importurile au fost alcătuite în principal din mașini și echipamente de transport (peste 64% din totalul importurilor chinezești).

România – o oportunitate europeană pentru investițiile chinezești

Un adevărat parteneriat economic trebuie să pornească de la o trainică relație comercială și investițională. În acest sens, România a creat un cadru larg de oportunități prin Legea Parteneriatului Public-Privat, menită să atragă capitalul privat pentru a demara proiecte de interes național major. China este invitată să beneficieze de această oportunitate, alături de celalalte facilități și ajutoare de stat pe care România le acordă firmelor care decid să investească consistent în țara noastră, adică cel puțin 5 milioane euro și care creează cel puțin 50 de noi locuri de muncă în sectoarele economice strategice. Avem toate ingredientele necesare unei afaceri “made in Romania”:

Sistem competitiv de impozitare a companiilor
Climat de investiții poziționat sub sfera de influență europeană
Poartă de acces către extinsa piață europeană
Forță de muncă recunoscută la nivel mondial pentru oferta de personal bine calificat, cu capacități lingvistice avansate.

Chiar în vremuri economice potrivinice, am demonstrat că Guvernul a fost determinat să susțină investitorii străini. Pentru Romania, criza economica a fost o lectie foarte dureroasa. O crestere economica sanatoasa nu poate avea loc pe speculatii, ci doar pe investitii si multa munca, pe crearea de locuri de munca, pe cunoastere si educatie, eforturi de cercetare-dezvoltare-inovare, parteneriate public-private si internationale. Politicienii romani aflati acum la guvernare au devenit avocatii acestui tip de dezvoltare economica.

Au fost momente care au testat curajul nostru de a implementa deciziile economice corecte pentru România, dar și rezistența investitorilor noștri. Și investitorii nu ne-au dezamăgit. În anul 2010, România a atras cele mai multe ISD din regiune. A investi inseamna a crea locuri de munca, venituri si dezvoltare pentru cetatenii din ambele tari. Unde se poate investi? Aproape in orice domeniu unde bugetul statului nu poate acoperi prin resurse proprii, prin imprumuturi sau prin fondurile europene structurale. In energie, in agricultura, in turism, in infrastructura rutiera, in tehnologia informatiilor si comunicatiilor, in mediu, in sanatate etc.

Forumul de afaceri româno-chinez, găzduit de Consiliul Chinei pentru promovarea Comerțului Internațional, a reprezentat un prilej oportun pentru prezentarea principalelor proiecte de investiții la care sunt invitate să participe companiile chineze. Principalele proiecte discutate au fost:

• Construcția reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă

• Centrala de la Tarnița-Lăpuștești

• Canalul Dunăre – București

• Centura Bucureștiului

• Canalul pentru irigații Siret-Bărăgan

• Posibilitatea construcției unor tronsoane ale Autostrăzii Transilvania

• Contrucția autostrăzilor Comarnic-Brașov și Sibiu-Pitești

• Construcția liniei de metrou Bragadiru-Voluntari.

Întâlnirea cu oficialii chinezi a facilitat și demararea discuțiilor în trei domenii esențiale. Este vorba, în primul rând, de înființarea unei reprezentanțe a China Development Bank la București, una dintre cele mai importante bănci chineze. În al doilea rând, a fost stabilită deschiderea unui birou de reprezentare a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București la Beijing în primul semestru din 2012. În plus, a fost semnat un nou protocol de colaborare pentru înființarea unui Institut Cultural Român la Beijing și a unui Centru cultural chinez la București.

Două teme noi, neabordate până în prezent cu partenerii chinezi, au o importanță deosebită pentru cele două țări. Una dintre principale propuneri a vizat deschiderea unei linii aeriene București-Beijing, ca modalitate de apropiere dintre cele două capitale. Cealaltă a privit dezvoltarea unui program de cooperare pentru a sprijini turismul între cele două țări, prin crearea posibilității de a oferi mai ușor vize turistice de tranzit pe 5 zile cetățenilor chinezi care vizitează alte țări europene.

Oamenii de afaceri prezenți la Forumul româno-chinez au apreciat posibilitatea de a stabili relații directe cu mediul de afaceri chinez și de a-și forma o părere pertinentă asupra modului de desfășurare a activității. Alexandru Bălănescu, directorul firmei MSC-Mibatron SRL, consideră că, pe fondul unei reduse inițiative de inovare, China este interesată să ajungă la tehnologii avansate folosind România ca poartă de intrare în Europa. Principala concluzie ține de calitatea acceptabilă a produselor chinezești, chiar comparabilă cu a actualelor firme furnizoare, însă la prețuri cu până la 40% mai reduse. Unele firme românești, cume de pildă cazul Meximpex SRL, au stabilit primele contacte cu partenerii chinezi. Firma Luoyang Juchuang Bearing-Tech Co. a primit prima comandă fermă de rulmenți din partea societății românești. În plus, s-au început deja tratativele pentru identificarea unor posibilități de cooperare bilaterală cu firmele Tianjin Century Electronics Co. Ltd, China Plastics Machinery Industry Association, Northlink Trading Co. Ltd, ca să dau doar câteva exemple.

In final, va spun o poveste. Ambasadorul danez la Beijing a stat vreo 3 saptamani acum vreo 100 si mai bine de ani pentru a fi primit de imparat. A prezentat harta unei mici Danemarce. Disperat, dupa atata asteptare, a precizat ca regatul sau are in componenta si Groenlanda. A prezentat o noua harta, cat de intansi sunt… A fost primit imediat. Este o legenda daneza, dar talcul ei este ca trebuie sa te vinzi mare. De aceea, Poarta estica, macroregiunea Dunarii asociate cu Romania ca factor cheie deschide un evantai foarte larg de oportunități. Fluxurile comerciale si de investitii Est-Vest vor deveni tot mai importante in comertul international, ceea ce sporeste importanta coridoarelor logistice pe aceasta ruta. Se vorbeste foarte des de “Noul drum modern al matasii”. Atat Romania, cat si China sunt deopotriva interesate sa eficientizeze aceste rute. Sprijinim delocalizarea si procesarea in Romania pentru a vinde apoi in intreaga regiune, pe o raza de cel circa 1000 km, prin acest centru romanesc logistic al Estului Europei. Este vorba de logistica portului Constanta, a centrelor multimodale pe linia Constanta – Bucuresti- Timisoara si de porturile dunarene. Or, Romania este initiatorul si un puternic sustinator al strategiei Dunarii in UE si va pleda in interiorul UE ca aceasta strategie sa fie noul criteriu de prioritizare a fondurilor de interventie si structurale. De ce ? Pentru ca intreaga Europa va beneficia in urma dezvoltarii transportului multimaodal pe Dunare si a dezvoltarii acestei regiuni. UE va fi mai competitiva numai prin dezvoltarea strategiei macroregiunii Dunarii si dezvoltarea portii estice pentru a se deschide pe noile fluxuri comerciale. Ruta ocolitoare, prin porturile vestice, pe noile fluxuri est-vest este ineficienta atat pentru UE, cat si pentru China. Noi suntem poarta estica a UE si a macroregiunii Dunarii. Suntem, strategic, excelent plasati pentru a prelua fluxurile comerciale chineze si pentru a crea centre de procesare si re-export pentru exporturile chineze. In plus, vom folosi aceste centre pentru a vinde mai competitiv pe pietele asiatice.

Andreea VASS este Consilier de Stat al Prim-Ministrului