Într-o economie modernă, bugetul de stat reprezintă o adevărată strategie de dezvoltare la nivel macroeconomic și nu se limitează la o simplă prezentare a veniturilor și cheltuielilor probabile ale statului. Bugetul de stat reflectă relațiile economice care se regăsesc în procesul repartiției PIB-ului și care îmbracă atât forma relațiilor de mobilizare a resurselor bănești, cât și a celor de repartizare a resurselor. Fundamentarea bugetului se realizează în funcție de situația macroeconomică și de condițiile economice existente la un moment dat, de factorii exogeni semnificativi care se pot manifesta, dar și în funcție de efectele măsurilor luate în anii anteriori.
Care sunt condițiile sub care s-a fundamentat bugetul în acest an?Criza datoriilor externe și recesiunea din zona euro sunt principalii factori de risc care se pot manifesta asupra economiei naționale și, implicit, trebuie ținut seama de efectul lor în proiecția bugetară. Este nevoie de un buget echilibrat care să poată absorbi eventualele șocuri externe. Echilibrul presupune proiecții realiste ale indicatorilor macroeconomici, presupune un deficit redus, presupune diminuarea risipei banului public și continuarea consolidării fiscale. Astfel, creșterea economică de 1,6% luată în calculul proiecției bugetare este mult mai prudentă decât ultima estimare a CE din noiembrie 2012, de 2,2%, și este de apreciat că a fost redusă și față de prima estimare luată în calcul de guvern, de 1,8%. Dar România poate atinge acest nivel al creșterii economice numai dacă beneficiază de aportul factorilor mai mult sau mai puțin conjuncturali – agricultură și fonduri europene – iar șocurile externe nu se manifestă. Agricultura, beneficiind și de un efect de bază pozitiv, poate avea o contribuție la PIB în jur de 0,4%, iar fondurile europene atrase trebuie să fie în jur de cel puțin 4 mld. euro. Mai putem beneficia de un mix de contribuții din partea investițiilor, consumului pe seama creșterii salariilor (7%) și a pensiilor (4%) precum și din partea construcțiilor pe baza programului Noua Casă. Ținând cont de toate aceste aspecte, din calcule rezultă că, în scenariul de bază, creșterea este în jur de 1%.
Din punctul de vedere al deficitului bugetar, obținerea deficitului de 2,5% anul trecut reprezintă o performanță a actualei guvernări, în condițiile în care am avut patru guverne, două categorii de alegeri, suspendarea președintelui și creșterea salariilor. Ajustarea în continuare a deficitului până la 2,1% pe cash (și 2,4% pe ESA 95) și a celui structural până la 1,4% presupune un efort mare care se poate realiza prin lărgirea bazei de impozitare și reducerea risipei banului public.
De ce această ajustare presupune un efort mare?
Pentru că în bugetul actual se rostogolesc o bună parte din greșelile ultimilor ani care au constat în măsurile absurde de austeritate (reducerea salariilor cu 25% și majorarea principalelor impozite) și în dublarea datoriei publice.
Ce obligații și angajamente, măsuri sau greșeli avem din trecut care au impact în actualul buget?
În primul rând, obligația de plată în 2013 a MF, aferentă împrumutului contractat de la FMI, doar din principal este de 1 mld. euro, la care se adaugă 3,6 mld. euro pe care trebuie să le ramburseze BNR. La acestea se mai adaugă dobânzi de aproape 2,5 mld. euro (1,8% din PIB) precum și principalul aferent bond-urilor denominate în euro emise de piața locală, de 1,8 mld. euro.
În al doilea rând, salariile bugetarilor au fost reîntregite după tăierea uniformă din 2010, iar impactul asupra bugetului actual este de un plus de aproape 1 mld. euro. Mai mult, titlurile executorii obținute de personalul din sectorul bugetar, în urma unor greșeli din trecut, având ca obiect drepturile salariale, au un impact de 0,9 mld. lei (reprezentând doar o tranșă de 10% din titlurile executorii). Astfel, s-a ajuns ca ponderea cheltuielilor de personal să treacă peste limita periculoasă de 7% din PIB, ajungând la 7,4%. Iar efortul de a readuce ponderea sub limita de 7% se va întinde pe o perioadă de câțiva ani.
În al treilea rând, majorarea celor mai importante impozite în anii anteriori (creșterea TVA la 24%, majorări de contribuții și accize) a redus la minim spațiul fiscal pe care actuala guvernare îl are la dispoziție, iar variantele pe care poate miza sunt de extindere a bazelor de impunere, de îmbunătățire a colectării, de eliminare a risipei banului public sau de diminuare a evaziunii fiscale.
În al patrulea rând, din cauza deficiențelor în procedurile de achiziție aferente programelor operaționale europene înregistrate în anii anteriori, valoarea corecțiilor financiare pentru evitarea dezangajării unor fonduri nerambursabile este de 3,11 mld. lei (de 0,49% din PIB), ceea ce influențează negativ deficitul.
Nu în ultimul rând, în anii anteriori arieratele au fost rostogolite de la un an la altul, iar în 2013 au impact în jur de 10% (de 3,1 mld. lei) asupra cheltuielilor cu bunuri și servicii, acesta datorându-se stocului de arierate din sănătate.
Un alt aspect important, cu impact asupra bugetului pe 2013, este greșeala INS privind reevaluarea estimării PIB pe datele preliminare pentru anul 2011, de la 578 mld. lei la 556 pe datele semidefinitive. Această greșeală a generat și modificarea estimării PIB pe 2013, de la 648,7 mld. lei (noiembrie 2012, prognoza CNP) la 623,3 mld. lei, cu impact asupra ponderii veniturilor (de 1,31 pp), a cheltuielilor (de 1,39 pp) și a deficitului în PIB (în jur de 0,1 pp).
Din punct de vedere al dinamicii veniturilor și cheltuielilor, coeficientul de elasticitate al cheltuielilor în raport cu veniturile este subunitar (în valoare de 0,92), ceea ce indică un ritm de creștere al veniturilor totale ale bugetului consolidat mai mare decât cel al cheltuielilor cu impact pozitiv asupra ajustării deficitului bugetar. De asemenea, ajustând cheltuielile cu sume primite de la UE și alți donatori se constată că valoarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor ajustate față de PIB este subunitar (de 0,9), punând în evidență un ritm de creștere a PIB nominal mai mare decât cel al cheltuielilor și exprimând o tendință de utilizare într-o mai mică măsură a PIB pentru finanțarea cheltuielilor.
Ținând cont de toate aceste aspecte, actualul buget este în concordanță cu realitățile economiei românești. Este o oglindă a ultimilor ani în care nu s-a luat nicio măsură anticiclică sau proactivă care să ajute economia să se dezvolte, ci, dimpotrivă, măsurile de austeritate luate au redus potențialul de creștere și au indus economia pe drumul stagnării. Pentru a spera la mai mult în viitor, trebuie să fim atenți la măsurile pe care le luăm în prezent.
Dan Armeanu este profesor universitar la ASE București
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.