În data de 2 februarie 2012 ZF a publicat un articol cu titlul “Austriecii au scos 2 mld. euro din România în T3 din 2011…”, având ca supratitlu “Statisticile internaționale îi contrazic pe bancheri”. În articol se susține că “potrivit datelor centralizate de Banca Reglementelor Internaționale (BRI)”, băncile austriece “au tăiat expunerile pe România în trimestrul al treilea din 2011 cu circa 1,9 mld. euro comparativ cu nivelul înregistrat la jumătatea anului trecut, sub presiunile de reducere a vulnerabilității la risc și de consolidare a capitalurilor”. De asemenea, autorul articolului mai menționează că “la nivel declarativ acționarii marilor bănci locale susțin că nu-și retrag banii, însă statisticile internaționale îi contrazic”.
Într-un articol ulterior, redactorul șef-adjunct al ZF face, pe această temă, câteva afirmații surprinzătoare:
În primul rând că “bancherii se întrec în a vorbi despre metodologia neobișnuită (?!) folosită de BRI”, declarând apoi că “metodologia BRI rămâne o nebuloasă (?!)”. În al doilea rând, ca vină pentru controversa legată de interpretarea statisticilor BRI nu este lipsa de documentare a jurnaliștilor de la ZF, ci a băncilor, care “nu se grăbesc să publice statistici alternative care să fie și conforme cu realitatea” și că “evita să fie foarte transparente în privința expunerilor pe România”.
În legătură cu alegațiile de mai sus, doresc să precizez următoarele:
1. În trim. 3 al anului trecut, expunerea Bank Austria față de Unicredit Țiriac Bank nu numai că nu a scăzut, dar a și crescut cu 80 mil. euro.
2. Reducerea expunerilor băncilor austriece în România nu s-a datorat unor tranzacții transfrontaliere, ci, în principal, diferențelor de curs și unor operațiuni contabile: amortizarea de către Erste a unei părți a fondului comercial al BCR (operațiune anunțată pe 10 octombrie, dar efectuată la sfârșitul trim. 3) și transferarea Volksbank România pe un vehicul financiar cu acționariat austriac doar în proporție de 50%.
3. Metodologia BRI nu este nici “neobișnuită” și nici “nebuloasă”, ci doar diferită.
În ghidul cu privire la metodologia folosită pentru statistica bancară, intitulat “The BIS consolidated statistics: structure, uses and recent enhancements”, la pag. 76 se precizează că “băncile raportează pasivele locale ale subsidiarelor lor din străinătate către rezidenți locali, denominate în monede locale”, iar la pag. 80 se subliniază că metodologia folosită are ca scop monitorizarea mai bună a expunerii la risc a băncilor raportoare.
4. Sugestia că “băncile nu se grăbesc să publice statistici alternative” sau că “evită să fie foarte transparente în privința expunerilor” nu își are rostul, în condițiile în care băncile comerciale au o serie de obligații de raportare în conformitate cu reglementările din fiecare țară.
ZF a folosit ca unică sursă pentru articolul său rapoartele BRI, fără a solicita, anterior apariției acestuia, un punct de vedere din partea “băncilor austriece” în cauză, așa cum cer regulile deontologice ale profesiei de jurnalist.
5. Premisa subiectului expunerii băncilor străine în România este una falsă. Băncile străine nu au nicio obligație legală sau de altă natură cu privire la mărimea expunerii lor pe România, cu excepția obligațiilor de capitalizare impuse de BNR. Acordul de la Viena, care a fost un “gentlemen’s agreement”, a expirat în luna martie 2011. Se face zgomot inutil pentru o chestiune care este strict o prerogativă a acționarilor băncilor. Ca și la firmele din alte industrii, cu capital străin sau autohton, și acționarii băncilor au latitudinea de a decide cu privire la acordarea, menținerea, suplimentarea sau reducerea finanțărilor pe care le acordă companiilor pe care le dețin, în conformitate cu strategiile proprii.
Dincolo de această stare de fapt, aș dori să reiterez punctul de vedere al grupului UniCredit, faptul că România rămâne o piață cu un potențial de creștere important pe termen mediu și lung, peste media economiilor dezvoltate, ceea ce creează premise pentru o creștere a investițiilor și a expunerilor în acest orizont de timp, corelat însă cu ritmul redresării economice și contextul pieței locale.
Dan Pascariu este președintele consiliului de supraveghere al UniCredit Țiriac Bank
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.