Știrea închiderii facilității de producție de la Jucu de către Nokia și a transferării producției în Asia a fost interpretată în dulcele stil balcanic de către o bună parte a presei din România. În realitate decizia respectivă nu reprezintă altceva decât o măsură de restructurare a activității companiei finlandeze generată de o eroare strategică majoră comisă în lupta concurențială de pe piața telefoniei mobile. Eroare care s-a concretizat în pierderea constantă de cotă de piață atât la nivelul global al pieței, cât mai ales pe segmentul care a înregistrat o dinamică explozivă în ultimul an, respectiv pe segmentul smartphone-urilor. Ponderea acestui segment în totalul pieței de telefonie celulară a ajuns astfel la peste 29% la finele trimestrului doi al anului 2011 comparativ cu numai 19,6% cu un an înainte. Ritmul anual de creștere al segmentului smartphone a fost de cca. 60% în aceeași perioadă, mult superior creșterii înregistrate de piață în ansamblul său.

Compania finlandeză nu a pariat pe segmentul de vârf al pieței, ceea ce era oarecum firesc într-o etapă în care recenta criză financiară sugera pe mai toate piețele o concurență bazată pe preț. Succesul remarcabil al Daciei Logan confirmă această ipoteză. Numai că nu toate piețele se comportă rațional, iar evoluția pieței de telefoane mobile este cel mai bun exemplu. Nu e mai puțin adevărat că impactul Apple asupra acestei piețe a fost decisiv. Creativitatea produselor lansate de compania lui Steve Jobs i-a asigurat succesul strategic și financiar pe o bază solidă – rata de fidelitate a clienților Apple este printre cele mai mari din lume, în timp ce capitalizarea bursieră o plasează pe primul loc în S.U.A. (vezi tabelul 3)

În același interval de timp dinamica indicatorilor Nokia a înregistrat o deteriorare constantă, cursul acțiunilor prăbușindu-se. (tabelul 4) Vânzările s-au diminuat aproape constant, iar Nokia a înregistrat la finele trimestrului al doilea al anului în curs un rezultat negativ, fapt nemaiîntâlnit de mulți ani.

Decizia de re-localizare a producției de la Bochum la Jucu în anul 2008 viza obținerea unor economii de cost importante, factor-cheie de succes pe segmentul telefoanelor entry-level, mai ales la nivelul cheltuielilor cu manopera. Numai că, așa cum spuneam, Nokia nu a intuit corect dinamica pieței și mai ales influența uriașă generată de lansarea iPhone asupra segmentului de vârf reprezentat de telefoanele smartphone. Unul din trei telefoane vândute pe glob acum face parte din această categorie.

Concurența face victime în toate sectoarele de activitate și nu ține cont de rezonanța numelui sau de discursuri patriotarde. La ora la care scriu aceste rânduri un alt lider celebru este pe cale să își dea obștescul sfârșit. Este vorba de Kodak. Un business, ca și o investiție de altfel, are un ciclu de viață care poate fi mai lung sau mai scurt, în funcție de caracteristicile concurențiale ale pieței pe care activează. Din această perspectivă, un salariat sau un guvern nu pot influența o decizie strategico-economică a unei companii multinaționale.

Eduard Dinu este profesor universitar la Academia de Studii Economice București

Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.