Într-un articol din ZF de săptămâna trecută semnalam că problema cea mai gravă cu care se confruntă în aceste zile mediul de afaceri este neplata facturilor între firmele private și faptul că instrumentele de plată (cecul, biletul la ordin etc.) sunt discreditate ca modalități de garantare a plăților.
Din întâlnirile cu peste 300 de întreprinzători privați avute în ultimele trei luni în cadrul Centrului de consiliere și asistență în afaceri al AOAR și WIFI (Centrul de training al Camerei de comerț a Austriei) a rezultat că 25-30% din sumele datorate și pentru care s-au emis instrumente de plată au întârzieri de peste 90 de zile la încasare. A rezultat de asemenea că acest procent este în creștere, neîncrederea firmelor în instrumentele de plată fiind subiectul cel mai des adus în discuție de întreprinzători. Problema e comună din Vaslui la Satu Mare și București: “Nimeni nu mai are încredere să facă afaceri cu nimeni decât cu banii jos”.
În sistemul bancar, “creditele neperformante au atins 17% și vor continua să crească pe termen scurt”, declara săptămâna trecută dl. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR. Evoluția acestora depinde de perspectivele creșterii economice, încrederea consumatorilor și disponibilitatea băncilor de finanțare.
Băncilor li se cere să fie mai active în restructurarea creditelor neperformante și vânzarea lor; altfel totul se va transforma în costuri de finanțare mai ridicate induse de provizioane în creștere.
Problema ține de repunerea creditorilor în drepturile lor.
Este foarte ușor să criticăm băncile pentru comportamentul lor abuziv (și probabil că parte din critici sunt juste) și să-i deplângem pe datornici (fără să ne șocheze, în cele mai multe cazuri, inconștiența acestora). Când însă neplata datoriilor riscă să țină de morală socială, reflectată și de reglementări legale și decizii în justiție vădit favorabile debitorilor, întregul sistem economic amenință să se blocheze.
Revenind la problema “dispariției” sancțiunilor penale pentru neexecutarea obligațiilor prin instrumente de plată, în mod paradoxal nimeni nu poate explica ce s-a întîmplat. Dacă înainte de criză se știa că emiterea unui cec fără acoperire înseamnă pușcărie, acum cei care le emit sunt relaxați. “Societatea e de partea datornicilor care sunt abuzați de creditori.”
Consecințele se traduc în creșterea endemică a cazurilor de insolvență.
Legea insolvenței, la rândul ei, este tot mai mult pusă la îndoială de întreprinzători datorită abuzului de drept în utilizarea ei.
Primul pas în revenirea la normal ar trebui să constea în revigorarea cadrului legislativ care instituie pedepse penale pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin instrumentele de plată. Instituționalizarea dialogului la nivel de asociații între magistrați și oamenii de afaceri pentru a depăși impulsurile populiste de după criză reprezintă de asemenea o necesitate.
Pentru discuții și idei pe această temă invităm întreprinzătorii interesați să-și expună opiniile pe site-ul www.gandesteprofitabil.ro
Florin Pogonaru este președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Opiniile din prezentul articol nu angajează în niciun fel instituțiile cu care este asociat autorul
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.