În ziua când au venit chinezii la București, marți, 26 noiembrie 2013, am avut o zi bună: nu mi-a fost dor de Maryland întreaga zi! M-am dus azi la Forumul Economic și Comercial China – Europa Centrală și de Est și m-am simțit ca în Maryland. Chinezii nu sunt străini de Universitatea Maryland: la Facultatea de Politici Publice am avut un program executiv de masterat pentru studenți cu experiență în administrația publică din China, iar universitatea a educat în jur de 1.500 înalți funcționari publici din provincia Jiangsu.
Decanul nostru călătorește prin China să recruteze studenți, iar președintele universității, domnul Wallace Loh (da, este de origine chineză, s-a născut în Shanghai), a vizitat China și a semnat acorduri prin care aduce firme chineze în incubatorul internațional de business de la Universitatea Maryland.
Universitatea Maryland nu este singura instituție americană care colaborează cu Republica Chineză. Universitatea Harvard are un program de vară în Beijing și Colegiul Wellesley colaborează cu Peking University pentru a educa femeile să devină lideri. China are astfel de legături cu SUA și cu multe țări din Uniunea Europeană, nu numai pe plan academic, dar și economic.
Conform studiului „EU-China FDI in the 21st century: Who is ready for a «win-win» strategy?“ de Thierry Apoteker, Sylvain Barthélémy și Sandrine Lunven din 2013, între 2005 și trimestrul al treilea 2012 chinezii au investit 48,3 miliarde de dolari și au încheiat 815 contracte în cele 27 țări ale Uniunii Europene. În SUA au investit 26,5 miliarde de dolari și au încheiat 333 contracte, în Australia au investit 25 de miliarde de dolari și au încheiat 224 contracte și în Canada au investit 24 miliarde de dolari și au semnat 114 contracte.
Dacă chinezii investesc la noi în tehnologie, nu vom fi primii din Europa care beneficiază de astfel de investiții. Conform „China Global Investment Tracker“, realizat de Heritage Foundation, în 2009, Unicom a investit 1 miliard de dolari în Spania. În 2013, Huawei a investit 1,3 miliarde de dolari în Italia. În 2011, Lenovo a investit 670 milioane de dolari în Germania.
Dacă chinezii investesc în transporturi în România, vom fi alături de alte țări vest-europene care au beneficiat de astfel de investiții din partea Chinei. În 2011, CITIC a investit 420 milioane de dolari în Germania. În 2012, CIC a investit 730 milioane de dolari în Marea Britanie și China Merchants a investit 530 milioane de dolari în 2013 în Franța.
Așa că am fost extrem de mirată de unele argumente apărute în spațiul public românesc, conform cărora o colaborare economică cu China ne-ar îndepărta de țările vestice și de Uniunea Europeană. Dimpotrivă, în acest moment România înțelege ceea ce SUA și restul Europei au descoperit cu mult timp în urmă: colaborările cu statul chinez sunt benefice pentru ambele părți implicate.
La Forumul Economic, premierul chinez, domnul Li Keqiang, a menționat că în China există o zicală care spune că este mult mai bine să te ridici și să treci la treabă decât doar să stai jos și să vorbești. Cred că trebuie să urmăm sfatul din zicala chineză și, după aceste discuții încurajatoare de la forum, să avansăm discuțiile și memorandumurile la stadiul de contracte, de locuri de muncă și de investiții concrete pentru România.
Ioana Petrescu este consilier de stat în cabinetul Ponta
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013