Din ce în ce mai mulți analiști și economiști privesc cu îngrijorare – în domeniul farma, dar nu numai – decalajul în creștere dintre mediul de afaceri și autoritățile statului. Dezbaterea este blocată și autoritățile implementează măsuri fără o consultare reală, măsuri ce pot aduce prejudicii companiilor și creșterii economice. Ce stă la bază este o lipsă de încredere între companii și celelalte părți implicate, fie ele autorități, guverne, reglementatori, comunități locale sau societatea în ansamblul ei. În multe țări se poate vorbi despre o veritabilă “stare de neîncredere” între companii și comunitate.

Un articol apărut recent în Harvard Business Review susține că legitimitatea mediului de afaceri a scăzut la un nivel record în istoria recentă și că acest lucru este din vina companiilor, care au optimizat pe termen scurt performanța financiară fără a avea în vedere nevoile clienților și, mai mult, ignorând impactul pe termen lung asupra societății.

Mai mult, un sondaj realizat recent în Statele Unite arată că 3 din 4 americani, din categoria celor influenți în comunitățile în care trăiesc, consideră că este mult mai dificil să aibă încredere în companii în ziua de azi față de acum câțiva ani. Este o tendință îngrijorătoare, mai ales că 60% dintre respondenți au declarat în același sondaj că le va fi și mai greu să aibă încredere în companii în următorii 2-3 ani. Este puțin probabil să se înregistreze progrese atâta timp cât nu vom crea o platformă comună – un diagnostic comun al stării actuale și obiective comune pe termen lung care să evidențieze faptul că interesele mediului de afaceri și cele ale comunităților sunt interconectate.

Dacă luăm ca exemplu sectorul de sănătate, scepticii spun că guvernele și companiile farma nu pot avea “interese comune” atâta timp cât mediul de afaceri își urmărește propriul interes economic și încearcă întotdeauna să vândă mai mult.

Orice firma și-ar putea dori de la client să cumpere mai mult, dar nicio companie nu-și dorește ca propriul client să intre în faliment. Dacă sectorul de sănătate este nesustenabil, ar putea să intre în colaps la un moment dat, iar dacă asta se întamplă întreaga industrie va dispărea. Pe termen lung, atât industria farmaceutică cât și guvernul au nevoie de un sistem de sănătate puternic și sustenabil.

În acest context apare un nou principiu, care ar putea contribui la restabilirea încrederii între industrie și actorii relevanți implicați în sistem: se numeste “shared value” (crearea de valoare împărtășită). Acest principiu susține că nu toate profiturile sunt egale și ca firmele ar trebui să se concentreze pe crearea de valoare economică creând în același timp și valoare socială. Shared value este diferit de responsabilitatea socială sau filantropia deoarece nu se referă la o mai echitabilă redistribuire a aceleiași valori ci mai degrabă la crearea de mai multă valoare, în beneficiul actorilor implicați.

Există mai multe metode prin care poate fi implementat acest shared value: regândirea gamei de produse (de exemplu, o companie care produce alimente ar putea decide să producă alimente mai sănătoase pentru o mai bună stare de sănătate a clienților), redefinirea lanțului valoric (prin folosirea, de exemplu, a unor camioane cu un consum mai mic de carburant). În fond, implementarea conceptului de shared value se referă la crearea unui business sustenabil și a unei societăți sănătoase; este vorba despre utilizarea resurselor entităților economice (resurse de tip financiar, forță de muncă, expertiză) pentru beneficiul tuturor.

Să ne uităm de exemplu la indicatorul speranței de viață. România are cea mai scăzută speranță de viață din Uniunea Europeană. Românii trăiesc cu 5 ani mai puțin decât oricare cetățean din Uniunea Europeană. Acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru fiecare român, iar dacă lucrezi în industria farmaceutică acesta devine o provocare personală. Sunt multe arii în care lucrurile pot arăta mai bine: imunizarea (în condițiile în care mortalitatea infantilă este de două ori mai mare decât media europeană), accesul comunităților dezavantajate la servicii de sănătate, diagnosticarea în aria bolilor cronice, infrastructura, igiena. Putem face o diferență nu doar prin produsele noastre ci și susținând proiecte ale ONG-urilor, susținând zona de educație, contribuind cu expertiză în societate.

Rezultatele cu adevărat semnificative ale acestui concept de shared value sunt create împreună. Doar atunci când companiile realizează un parteneriat impactul este mare; iar impactul este cu atât mai mare cu cât guvernul se implică și susține astfel de acțiuni. Prin urmare, autoritățile de reglementare joacă un rol critic – acestea pot crea cadrul necesar pentru ca principiul de shared value să existe: să determine în egală măsură mediul de business și societatea civilă să creeze prosperitate pentru societate prin reguli predictibile și transparente. De exemplu, o măsură ca taxa de clawback este contra-productivă pentru că rezolvă problemele doar pe termen scurt, în detrimentul unei strategii pe termen lung.

Companii precum cea pe care o conduc s-au angajat să urmeze principiul shared value cu scopul de a crea un impact social mai mare și, în final, de a contribui la schimbarea în bine a indicatorului speranței de viață în România. Totuși, aceasta este o misiune ce ar trebui asumată de mai multi actori și avem nevoie de implicarea guvernului și a societății civile pentru a produce parteneriate ce vor face într-adevăr diferența pentru pacienții români.

Pascal Prigent este Directorul General al GlaxoSmithKline (GSK) România

Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.