PricewaterhouseCoopers, una dintre cele mai mari firme de servicii de consultanta, a facut un top al oraselor in functie de performantele economice din 2005 si a estimarilor pentru 2020, scrie Financial Times.
Utilizand informatiile despre populatie furnizate de Natiunile Unite si propriile estimari de crestere economica la paritatea puterii de cumparare, PwC a preconizat ca Tokio, New York si Los Angeles vor ramane in top 3 din punct de vedere economic in 2020. Aceste orase au economii care pot fi comparate cu tari precum Canada sau Spania, in timp ce Londra, clasata pe locul sase, are o economie comparabila cu cea a Elvetiei sau Suediei. Dar pana in 2020 orasele din economiile emergente precum Mexico City, Sao Paulo, Buenos Aires, Shanghai, Mumbai, Istanbul si Manila care fie vor ajunge in top 30, fie vor inregistra o crestere mai lenta a economiei.
Roma, Milano, Viena si Berlin se regasesc printre orasele europene a caror importanta economica probabil va scadea, la fel precum Dallas, San Francisco, Houston si Miami in Statele Unite. Desi aceste orase sunt asteptate sa creasca din punct de vedere economic, “nu pot spera sa tina pasul cu ritmul rapid de crestere inregistrat in economiile in curs de dezvoltare”, conform studiului.
PwC a declarat ca este prima companie care a realizat un clasament in functie de puterea economica a fiecarui oras, luand in considerare populatia si nivelul venitului mediu.
Sondajul a evidentiat ca exista o concentrare tot mai mare a activitatii economice in cele mai mari orase ale lumii: metropolele din top 30 detineau in 2005 16% din puterea economica a lumii. PwC preconizeaza ca ultimele sapte clasate din top 10 vor ramane in cadrul clasamentului, in timp ce orase precum Londra, Mexico City si Philadelphia vor avansa in top, iar Paris, Chicago si Osaka vor scadea. Washington va ramane pe locul 10, conform studiului.
“In lumea dezvoltata, se pare ca cele mai de succes orase din viitor vor fi cele care au avantaje comparative in afaceri intangibile si servicii care nu sunt prea usor copiate de orase din China, India sau Brazilia”, a declarat John Hawksworth, seful diviziei de macroeconomie a PwC.
In topul oraselor cu cea mai mare crestere economica din lume in 2020, niciunul nu este dintr-o economie avansata. Preconizarile sugereaza ca zece vor fi din China si opt din India. Studiul a indicat ca numai noua noi orase vor intra in top 100 intre 2005 si 2020; dintre acestea se asteapta ca trei sa fie din India, in timp ce China si Brazilia vor avea fiecare cate doi reprezentanti in acest top. Alte doua orase vor fi din Vietnam si Nigeria.
Ma Weihua nu pare ca fiind cel mai bine platit bancher comercial din China si unul dintre cei mai bogati delegati ai Partidului Comunist in Congresul Popular National, organul legislativ chinez care s-a intrunit la Beijing la inceputul acestei luni. Ma Weihua pare mai mult ca un oficial de rang mediu decat un bancher de top – conform mass-media din China – care castiga pana la 1 milion de dolari pe an (760.121 euro). Ca bancher si delegat in cadrul organului legislativ din China, Ma reprezinta un amestec dintre interesele partidului si cele ale afacerilor, avand in vedere ca fiecare doreste sa se integreze in domeniul celuilalt.
Rolul dublu nu este in nicio contradictie pentru Ma, care este obisnuit cu structuri hibride, ca presedinte al China Merchants Bank, cea de-a sasea mare banca de imprumuturi din China, institutie despre care spune ca respecta noua strategie de piata, dar care nu este privatizata.
“Nu este nici o companie privata, nici una de stat. Este un nou sistem”, a subliniat Ma intr-un interviu acordat intr-un hotel care gazduia delegatia din provincia Guangdong din sudul Chinei. De la sediul sau din Chenzhen, aflat la granita cu Hong Kong, Ma, fost oficial al bancii centrale, a transformat China Merchants Bank intr-una din cele mai de succes banci din China de la preluarea conducerii sale in 2000.
Actionarul majoritar al bancii este China Merchants Group, companie de transporturi detinuta de statul chinez si care se bucura de o relativa libertate fata de guvernul de la Beijing datorita activitatii din comertul extern. Banca este listata atat la bursa din China, cat si la cea din Hong Kong, unde anul trecut a strans 2,4 miliarde dolari (1,8 miliarde euro) dintr-o oferta publica initiala.
Statutul bancii, precum si locatia sa intr-un oras cu un grad mai ridicat de libertate, s-a transformat intr-un salariu foarte bun pentru Ma: 340.000 de dolari (258.000 euro) in 2005, conform informatiilor furnizate de catre companie, aproximativ de trei-patru ori mai mult decat sefii marilor banci de stat din China. Dupa oferta publica initiala din Hong Kong, mass-media din China a raportat ca salariul lui Ma a fost marit la 1 milion de dolari (760.000 euro).
“Mass-media este foarte interesata de salariul meu, dar informatiile oferite nu sunt intotdeauna cele adevarate”, a declarat Ma Weihua. Dar Ma este fericit sa sustina salariile mai mari pentru bancherii din China, subliniind ca fara salarii mai mari industria locala nu va putea tine pasul cu bancile straine. “Cea mai mare problema cu care ne confruntam este pregatirea personalului. Avem multe reforme de realizat in acest domeniu”, a declarat Ma. Toti managerii trebuie sa imbunatateasca permanent banca si nu pozitia detinuta in cadrul guvernului”, a subliniat Ma.